Parteneriatul dintre România şi Polonia a avut un rol cheie pe segmentul energetic

Interviu cu noul ambasador al Poloniei la Bucureşti, domnul Vojciech Zajaczkowski

Reporter: UE a organizat două întâlniri privind Pachetul pentru energie şi schimbări climatice. Ce rezultate au avut aceste întruniri?

Vojciech Zajaczkowski: La întâlnirea cu Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, organizată la Gdansk, gazdă fiind prim ministrul Poloniei, domnul Donald Tusk, au participat prim miniştrii Cehiei, Slovaciei, Ungariei, României, Bulgariei, Lituaniei, Letonei şi Estoniei. A urmat summit-ul de la Bruxelles, ambele întruniri având ca punct central discutarea Pachetului pentru energie şi schimbări climatice. Le consider evenimente foarte importante şi pentru România şi Polonia. Ţările noastre au obţinut ceea ce şi-au dorit.

În primul rând, o corectare a primelor condiţii pe care Comisia Europeană le impusese. Datorită aces­tei corectări, introducerea acelor măsuri pe care le prevăzuse UE nu va fi atât de grea pentru ţările noas­tre. Era iniţial vorba despre unele cheltuieli foarte mari şi fără un folos evident.Trebuie să ţinem seama că, în prima variantă, aceste condiţii erau o ameninţare atât pentru România şi Polonia, cât şi pentru celelalte ţări intrate mai târziu în UE, deoarece ar fi crescut foarte mult costurile energiei. Aceste costuri ar fi fost resimţite de întreaga economie a ţărilor şi ar fi avut efecte negative, inclusiv asupra cetăţenilor ţărilor respective.

Trebuie să menţionez că s-a obţinut un rezultat bun, pentru că toate ţările din centrul şi estul Europei au acţionat în comun. Parteneriatul dintre România şi Polonia a avut un rol cheie în aceste rezultate pozitive. Este foarte important acest lucru, deoarece faptul că am obţinut unele avantaje, înseamnă că vom putea corecta alte multe lucruri din Pachetul pentru energie şi schimbări climatice.

Reporter: Criza financiară mondială a fost o surpriză?

Vojciech Zajaczkowski: Nu mă consider o autoritate în domeniul financiar şi nu pot să fac comentarii pertinente. Însă, criza financiară mondială se cocea de multă vreme. Se ştia că mai devreme sau mai târziu se va declanşa acest fenomen nedorit. În momentul de faţă important este dacă instituţiile internaţionale vor reuşi să reacţioneze cores­punzător. Decizia pe care a luat-o Consiliul Europei de a lansa pachetul pentru stimularea economiei, s-ar putea, şi sperăm, să dea rezultate foarte bune.

Reporter: Cum apreciaţi relaţiile economice dintre Polonia şi România în 2008 şi cum vor evolua în 2009?

Vojciech Zajaczkowski: Relaţiile economice dintre România şi Polonia se dezvoltă foarte bine. Schimburile comerciale au depăşit 2,5 miliarde de euro în 2008. Investiţiile poloneze în România se ridică la 200 de milioane de euro, după datele oficiale ale Băncii Naţionale a Poloniei. La noi, investitorii au obligaţia să facă cunoscute fondurile pe care le utilizează în afara ţării. Dacă sunt luate în considerare şi creditele pentru investiţii, atunci cifra se situează mult mai sus.

În 2007, la începutul anului, numărul firmelor poloneze din Româ­nia era de 100, iar la sfârşitul aceluiaşi an, numărul lor se ridica la 500. Apreciez că în 2008 dinamica s-ar putea să fie tot în jurul a 100 de firme noi. Dintre cele mai importante companii poloneze care sunt în România vreau să menţionez "Tymbark-La Festa", "Barlinek", "Porta", AIG, "Cersanit".

Pentru viitor, ceea ce trebuie să luăm în considerare sunt proiectele pentru infrastructură. Este vorba despre drumurile care fac legătura dintre ţările din nord cu cele din sudul Europei. Ţările noastre, care geografic sunt apropiate, nu au legături bune, nici rutiere şi nici feroviare. Dincolo de afacerile directe, această lipsă de infrastructură afectează şi turismul. Polonia are un potenţial foarte mare din acest punct de vedere. Este pe locul 10 în lume în ceea ce priveşte vizitarea ei de către turişti. Sunt întâlniţi turişti din numeroase ţări, mai puţini, însă, din România. O cauză poate să fie şi lipsa unei infrastructuri moderne. O foarte mare problemă este şi necunoaşterea reciprocă, deoarece nici prea mulţi polonezi nu fac turism în România.

Pentru 2009, care se vede ca un an dificil din punct de vedere financiar pe plan mondial, multe firme îşi schimbă planurile de afaceri. În ceea ce priveşte ţările noastre, ele îşi menţin creşterea economică. În privinţa Poloniei este vorba de o creştere a PIB cu 3,8 %. Investitorii au devenit mai prudenţi pentru că accesul la credite s-a redus. Mai mult ca sigur aceşti factori vor influenţa comportamentul investitorilor polonezi nu numai faţă de România, ci faţă de toate celelalte ţări. Cred, însă, că oamenii de afaceri polonezi îşi păstrează interesul pentru România, aceasta fiind o piaţă mare de desfacere pentru produsele lor.

În privinţa lipsei investitorilor români în Polonia, este greu să intri în substratul problemei şi nu cred că este vorba de lipsa de interes faţă de multiplele afaceri care se pot face, dar aş menţiona lipsa de cunoaştere şi, din nou, lipsa infrastructurii care să apropie oamenii de afaceri. Din câte cunosc, România nu este un mare exportator de capital şi mai ales spre est. În Polonia, procesul de a ieşi cu capital peste graniţe a avut mai mulţi ani de evoluţie. Din anul 2002 procesul s-a accentuat şi a devenit masiv odată cu intrarea ţării noastre în UE. Din 2007, când România a devenit şi ea membră a UE, a prezentat mult mai mult interes şi garanţii pentru oamenii de afaceri polonezi, care au venit imediat cu investiţii. Important este că acum suntem împreună în aceeaşi comunitate de interese.

Reporter: Cât de important este proiectul Via Carpatia?

Vojciech Zajaczkowski: Revin la domeniul infrastructurii.

Polonia a venit cu iniţiativa proiectului Via Carpatia - privind cons­truirea unui culoar internaţional de mare viteză. Iniţial, în 2006, la Conferinţa internaţională "Un drum - patru ţări", proiectul urma să facă legătura între Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria. Aderarea Româ­niei şi Bulgariei la UE a creat şansa unică de prelungire a acestui proiect, la care oficial a aderat şi România. Hotărâtoare sunt deciziile statului român şi ale tuturor ţărilor care vor fi legate de Via Carpatia.

Două sunt traseele potenţiale ale segmentului următor al culoarului: spre portul Constanţa sau spre viitorul pod peste Dunăre -Calafat în România şi Vidin în Bulgaria. Traseul este posibil să continue spre Grecia. După acceptarea oficială a noului partener, detaliile vor fi analizate de experţi. Un lucru este sigur însă, indiferent de varianta aleasă în final, legătura rutieră între Polonia şi România va fi mult mai bună.

Via Carpatia foloseşte infrastructura actuală şi ţine cont de proiectele de construire a unor drumuri viitoare în cadrul Trans European Network-Transport, care urmează să fie propusă spre a fi integrată în reţeaua TEN-T la următoarea analiză a acesteia, adică până în 2010. Datorită acestui lucru proiectul ar putea avea şanse să primească finanţare din fondurile structurale ale UE.

Acest proiect va stimula dezvoltarea colaborării economice, a schimburilor comerciale şi turistice pe toată lungimea graniţelor estice ale UE şi, în special, între ţările cele mai mari din această regiune, care sunt Polonia şi România.