PARVIZ FARTASH, PNUD: "Criza financiară a amplificat excluziunea socială"

• Interviu cu Parviz Fartash, fost reprezentant rezident al PNUD în România

Reporter: Care sunt principalele proiecte pe care PNUD le-a finalizat în România, anul trecut?

Parviz Fartash: Cel mai important proiect finalizat anul trecut îl reprezintă realizarea de incubatoare de afaceri, proiect început în anul 2004. Prin intermediul său, am reuşit să înfiinţăm zece astfel de incubatoare, în diverse oraşe din ţară. Am ţintit zone în care este nevoie de dezvoltarea de afaceri şi crearea de locuri de muncă. Un incubator reprezintă un spaţiu, de obicei o clădire sau un complex de clădiri, în care, în medie, 20 de companii nou-înfiinţate, care intenţionează să angajeze cel puţin două-trei persoane în afara fondatorilor, primesc găzduire, finanţare pentru plata utilităţilor, precum şi pentru achiziţia aparaturii necesare pentru desfăşurarea activităţii. Companiile pot funcţiona în incubator pentru trei ani, după care ar trebui să se poată descurca singure.

Reporter: În ce sectoare trebuie să activeze companiile acceptate în incubatoare?

Parviz Fartash: Singurul sector exclus este cel agricol, pentru acesta existând programe separate. Alte restricţii nu există. Majoritatea companiilor activează în sectorul serviciilor, precum şi în cel al afacerilor artizanale, al activităţii de producţie realizată la scară mică. Nu există o preferinţă pentru un sector anume. Lansăm o cerere de proiecte, persoanele interesate aplică, analizăm aplicaţiile primite şi selectăm, după cum am spus, în medie 20 de proiecte pentru fiecare locaţie.

Evaluarea pe care am realizat-o pentru primii trei ani de desfăşurare a programului a arătat că firmele şi-au putut continua activitatea după ce au părăsit incubatoarele şi şi-au crescut vânzările de până la şase ori.

Reporter: Au existat şi falimente în rândul acestor companii?

Parviz Fartash: Rata falimetelor este de aproximativ 20%, în prezent. Evaluările noastre au arătat că cel puţin una din două firme a înregistrat succes în activitate după părăsirea incubatoarelor.

Un alt proiect important derulat în ultimii ani este Agenda Locală 21. În cadrul acestuia, am lucrat împreună cu autorităţile locale, analizând care sunt nevoile, resursele şi oportunităţile de dezvoltare economică la nivelul fiecărui judeţ. Apoi, am organizat întâlniri între reprezentanţi ai autorităţilor şi cei ai mediului de afaceri, pentru a vedea cum pot fi exploatate aceste oportunităţi.

Reporter: Ce proiecte desfăşuraţi, în acest moment, în ţara noastră?

Parviz Fartash: În primul rând, trebuie spus că Programul aferent perioadei 2010-2012 este ultim program de ţară pentru România. Din acest motiv, ne aflăm în faza de finalizare a proiectelor începute în această perioadă. Ne aşteptăm ca finalizarea să aibă loc cel mai târziu în anul 2015.

În prezent, există trei proiecte aflate în desfăşurare. Primul priveşte economia socială. Ne concentrăm pe asistenţă pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale, care angajează persoane cu dizabilităţi, persoane care părăsesc orfelinate sau care au fost încarcerate, precum şi cele aparţinând minorităţii rrome, sau care ajută aceste întreprinderi să îşi vândă produsele. Analizăm exemplele de succes de companii care angajează grupuri vulnerabile şi prezentăm aceste cazuri în alte părţi ale ţării, pentru a stimula schimburi de experienţe. Arătând că astfel de proiecte sunt fezabile, putem convinge alte companii şi autorităţi să opteze pentru unele similare. De asemenea, asistăm ONG-urile să vină cu propuneri legislative necesară care să încurajeze dezvoltarea economiei sociale şi să înainteze aceste propuneri autorităţilor.

Al doilea proiect vizează eficienţa energetică. Sunt multe eforturi în acest sens. Noi ne adresăm celei mai sărace părţi a societăţii, oameni cu venituri foarte mici, care nu îşi permit să îşi izoleze termic locuinţele din propriul buzunar, şi care au nevoie de ajutor pentru încălzire, în timpul iernii. Vrem să vedem cum îi putem ajuta pe aceştia, ce facilităţi le pot oferi autorităţile. De exemplu, avem în vedere utilizarea de materiale de construcţii mai ieftine şi realizarea de studii tehnice în avans. Scopul este să reducem costurile aferente izolării termice a acestor clădiri. Proiectul se află într-un stadiu incipient. Lucrăm, în acest moment cu şase municipalităţi din judeţele Dolj şi Hunedoara. Pe lângă asistenţa tehnică, oferim şi finanţare pentru reabilitarea termică a unor şcoli şi grădiniţe.

Cel de al treilea proiect constă în ajutarea Guvernului să crească eficienţa ajutoarele pentru dezvoltare pe care le oferă altor ţări. Am optat pentru o abordare originală, dezvoltăm un nou tip de parteneriat cu autorităţile române. În mod obişnuit, lucrăm direct cu guvernele. În acest caz, vom lucra prin intermediul unui centru regional, aflat în Bratislava. Scopul este să direcţionăm asistenţa pe care România o oferă către ţările care au nevoie de aceste resurse.

Reporter: Care sunt ţările către care România direcţionează, cu precădere, ajutorul pentru dezvoltare pe care îl oferă?

Parviz Fartash: România a oferit şi oferă asistenţă Republicii Moldova, Serbiei şi Georgiei, pentru a sprijini aceste ţări în atingerea Ţintelor de Dezvoltare ale Mileniului (Millenium Development Goals - MDG). Recent, acestui grup de ţări i s-a adăugat cel al statelor care au trecut prin Primăvara Arabă. În acestea din urmă, Guvernul a oferit sprijin în desfăşurarea procesului electoral, mai exact a ajutat la pregătirea reprezentanţilor autorităţilor electorale. Biroul Electoral din România a organizat întâlniri, conferinţe şi sesiuni de instruire cu omologii lor din aceste ţări. Prima întâlnire de acest fel a avut loc la Cairo, la care au participat oficiali din mai multe state arabe. Experienţa ţării dumneavoastră, care a trecut de la un regim autoritar la unul democratic, este benefică pentru aceste ţări.

Reporter: În cazul celor trei state europene, pe ce se concentrează asistenţa pe care o oferim?

Parviz Fartash: Printre proiectele pe care România le susţine financiar se numără exinderea reţelelor de alimentare cu apă în regiuni rurale, precum şi devoltarea economiei sociale. De exemplu, PNUD a oferit un grant, din partea statului român, unui ONG din Republica Moldova, care administrează o reţea de 20 de adăposturi pentru femei care au fost abuzate şi pentru copii orfani şi crează întreprinderi care să ofere locuri de muncă acestor persoane.

Reporter: Vă aşteptaţi la o creştere a numărului de ţări asistate în următorii ani?

Parviz Fartash: Cred că vor rămâne aceleaşi state şi pe viitor. Sumele pe care România le oferă drept asistenţă oficială pentru dezvoltare reprezintă 0,1% din venitul naţional net al ţării. Ţinta globală este de 0,7% din venitul naţional net, însă membrilor mai noi ai Uniunii Europene li s-a permis să încerce să atingă 0,33% din venitul naţional net, până în anul 2015. Multe state din Europa Centrală şi de Est au fost nevoite să reducă sumele oferite drept asistenţă, din cauza crizei financiare. În cazul României, cifrele arată că asistenţa s-a păstrat la acelaşi nivel, înregistrând o scădere doar în anul 2009. În ciuda austerităţii, România s-a străduit să păstreze constant nivelul finanţării pe care o oferă.

Reporter: Având în vedere condiţiile economice dificile din prezent, sunt multe voci care consideră că statele ar trebui să reducă asistenţa externă şi să se concentreze pe dezvoltarea economiilor naţionale. Consideraţi că este aceasta o potenţială cale de urmat?

Parviz Fartash: Într-adevăr, există tentaţia ca guvernele să se concentreze exclusiv asupra problemelor interne, având în vedere actualul climat economic. Ceea ce noi, cei care lucrăm în acest domeniu, le răspundem acestor voci este că trăim într-o lume în care statele nu se pot izola, având în vedere, printre altele, comerţul global sau tranzacţiile financiare, care au un caracter internaţional. Sărăcia şi instabilitatea dintr-o regiune are consecinţe şi asupra altor puncte de pe glob. Dacă este să privim lucrurile dintr-o perspectivă de afaceri, o ţară săracă este o ţară care nu îşi permite să importe, în care nu se poate crea o piaţă pentru anumite produse, fabricate în alte ţări. Din acest motiv, este în beneficiul tuturor statelor să existe creştere economică şi dezvoltare în întreaga lume. Asistenţa pentru dezvoltare contribuie la generarea acestei creşteri.

Reporter: Cum se descurcă România, din punctul de vedere al atingerii MDG?

Parviz Fartash: Progresul înregistrat până acum este satisfăcător. Una din zonele în care au loc întârzieri este cea a participării femeilor în politică. Media europeană a ponderii numărului de femei parlamentari în numărul total de membri ai Parlamentului este de 24%, în timp ce, în România, aceasta este de 9,5%. În celelalte domenii rezultatele sunt bune.

Reporter: Cum a afectat criza financiară dezvoltarea economică şi socială a României?

Parviz Fartash: O consecinţă negativă a crizei o reprezintă măsurile de austeritate, care au crescut nivelul sărăciei. Acest lucru a crescut presiune asupra asistenţei sociale, pentru care a crescut cererea. Capacitatea autorităţilor de a răspunde la aceste nevoi în creştere a fost, de asemenea, diminuată.

Reducerea oportunităţilor face ca mulţi tineri bine instruiţi să nu îşi găsească un loc de muncă, ceea ce pune România în imposibilitatea de a folosi cea mai bogată resursă de care dispune, şi anume capitalul uman. Deci cel mai mare impact al crizei este inabilitatea de a-şi atinge potenţialul.

Reporter: A înregistrat nivelul incluziunii sociale o îmbunătăţire în ţara noastră, în ultimii ani?

Parviz Fartash: În Europa Centrală şi de Est, tranziţia la economia de piaţă a dus la creşterea nivelului excluziunii sociale. Înainte de debutul crizei economice, au existat eforturi de menţinere a nivelului asistenţei către categoriile vulnerabile, însă criza a dus la apariţia unei presiuni pentru reducerea acesteia.

În mai multe ţări europene suntem martorii creşterii gradului de sărăcie, manifestată printr-un număr mai mare de oameni fără adăpost, de oameni care nu îşi găsesc un loc de muncă depinzând de alţii pentru a-şi asigura cele necesare traiului zilnic. Acestea sunt semne ale creşterii gradului de excluziune socială. Astfel, apare un revers al câştigurilor în materie de incluziune, care fuseseră obţinute înainte de criză. Guvernele trebuie să încerce ca, în ciuda măsurilor de austeritate, să păstreze măsurile de protecţie socială.

De asemenea, autorităţile trebuie să stimuleze crearea de locuri de muncă, pentru a oferi oamenilor posibilitatea să muncească şi să aibă un nivel de trai decent. Atunci când avem de ales între o tehnologie care este mai intensivă în muncă şi una mai intensivă în capital, este de preferat să o alegem pe prima. Trebuie ca şi autorităţile, şi investitorii să vadă care sunt opţiunile care oferă cele mai mari posibilităţi de creare de locuri de muncă.

Reporter: Ce ar trebui să facă Guvernul pentru a stimula dezvoltarea economică şi socială a ţării?

Parviz Fartash: Dezvoltarea sustenabilă nu poate veni decât din partea sectorului privat. Guvernul nu se poate substitui acestuia, ci trebuie să îl susţină, la fel cum trebuie să susţină sectorul neguvernamental. Cheia aici o reprezintă capacitatea administrativă a autorităţilor, abilitatea de a crea şi implementa politici, capacitate care trebuie îmbunătăţită. Nu este vorba doar despre a cheltui bani, ci şi despre coordonarea eforturilor. În România există multe surse de finanţare, pentru domenii precum infrastructura, alimentarea cu energie electrică şi apă curente sau acordarea de subvenţii care să stimuleze comerţul. Ceea ce lipseşte este capacitatea de a pune toate aceste resurse la un loc, pentru o mai bună utilizare a lor şi o creştere a impactului. Ministerele lucrează izolat unele de celelalte. Trebuie să existe o conexiune pe orizontală între domeniile pe care acestea le administrează, în special atunci când vine vorba de stabilirea de priorităţi şi realizarea de programe. Programele sectoriale trebuie să conveargă către un scop comun. Aici este cea mai mare nevoie de oameni competenţi, bine pregătiţi şi, foarte important, motivaţi. Nu ne putem aştepta ca angajaţii din sectorul public să dea ce au mai bun, în condiţiile în care aceştia nu pot avea o viaţă decentă.

Este nevoie, deci, de o reformare a administraţiei publice.

Îmbunătăţirea capacităţii adminstrative nu trebuie îmbunătăţită, însă, doar la nivelul autorităţilor centrale, ci şi la cel al autorităţilor locale, unde, de multe ori, factorii de decizie nu discută între ei. Este foarte important să realizăm aceste lucruri, pentru că dezvoltarea economică şi socială înseamnă să primeşti asistenţa potrivită la momentul potrivit.

Reporter: Vă mulţumesc!