PATRIMONIUL UNESCO Opera lui Brâncuşi, probleme la "dosar"

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Constantin Brâncuşi. Cele patru componente sculpturale - Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit - sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.

Recunoaşterea internaţională a unor opere culturale poate fi zădărnicită de nişte birocraţi care nu îşi fac datoria. Mihai Weber, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a transmis că Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" Brâncuşi de la Târgu Jiu este din nou pe punctul de a nu fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după mai multe tentative eşuate. Dosarul va fi dezbătut zilele acestea, în cadrul celei de a 44-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care are loc la Fuzhou (China).

Potrivit lui Weber: "Reamintim că dosarul a fost depus ca «memorial al Primului Război Mondial», iar experţii independenţi ai UNESCO au recomandat, în 2018, recunoaşterea valorii sale universale. Tot în 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial, la cea de-a 42-a sesiune, a hotărât să suspende pentru doi ani includerea siturilor asociate cu conflicte istorice recente, pentru ca experţii să analizeze dacă memorialele de război sunt în acord cu principiile UNESCO".

Weber a mai spus că trei grupuri de experţi independenţi au recomandat, în urmă cu câteva luni, ca, de acum încolo, să nu mai fie acceptat în UNESCO niciun dosar cu monumente asociate unui război: "Mereu am atras atenţia că există riscul să ne trezim din nou în situaţia de a vedea dosarul «Brâncuşi» amânat. Guvernul României este cel care are atribuţii în relaţia directă cu UNESCO. Noi, comisia, suntem doar un organism legislativ şi consultative. Înţeleg că abia acum reprezentanţii României fac demersuri pentru ca decizia atât de tranşantă să fie reanalizată, dar mă tem că este cam târziu. România putea încerca din timp să nuanţeze punctul de vedere categoric al experţilor şi să solicite să se ţină seama şi de valoarea artistică a operei, nu doar de încadrarea acesteia la categoria «memoriale de război». Consider că totul se face pe ultima sută de metri şi pe genunchi, deşi se ştia realitatea de multă vreme. Este dezamăgitor şi ruşinos că singura operă monumentală a lui Constantin Brâncuşi ajunge în situaţia ingrată de a fi abordată doar ca un memorial de război, nu ca o operă cu valoare universală excepţională, pentru că autorităţile române au fost impasibile şi, din nou, nu şi-au făcut temele la vreme". Situaţia nu este deloc plăcută, iar acesta nu ar fi prima greşeală a autorităţilor legată de opera lui Brâncuşi.