Oceanul învolburat al crizei sanitare a fost traversat, cu destule pierderi, de barca fragilă a educaţiei. Au existat momente de tensiune maximă, de lipsă de speranţă, dar în cele din urmă s-a ajuns la liman. Un întreg an şcolar s-a desfăşurat în condiţii speciale de pandemie.

• Marcel Murgoci, Estinvest: "Mă aştept ca domeniile care au avut puternic de suferit în prima parte a anului trecut să peformeze bine acum"  

• OTP Asset Management: "Sectoarele de la care aşteptăm rezultate foarte bune sunt - petrol şi gaze, energie, bancar, medical, materii prime şi materiale de construcţii"

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Cred că emitenţii care au avut rezultate bune în primul trimestru al anului vor continua să performeze"

Sezonul raportărilor financiare pentru primul semestru al anului începe astăzi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), companiile urmând să-şi prezinte rezultatele obţinute într-o perioadă de revenire după şocul Covid-19 de anul trecut, când bucăţi întregi din economie au fost închise pentru limitarea răspândirii pandemiei.

Indiferent dacă vorbim despre primele şase luni sau despre trimestrul al doilea al anului, analiştii şi brokerii din piaţa noastră au în ansamblu aşteptări pozitive privind rezultatele pe care urmează să la publice companiile de la BVB în condiţiile în care, pe lângă dinamica economică, rezultatele vor avea repere scăzute de raportare - în prima parte anului trecut companiile au fost cel mai sever afectate de pandemie.

Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a anunţat recent că va retrage cererea de autorizare pentru utilizare în cazuri de urgenţă a testului RT-PCR în scopul detectării SARS-CoV-2.

Comunicatul de presă a apărut în 21 iulie 2021 în secţiunea Division of Laboratory Systems (DLS) de pe site-ul instituţiei şi poate fi consultat la adresa link: https://www.cdc.gov/csels/dls/locs/2021/07-21-2021-lab-alert-Changes_CDC_RT-PCR_SARS-CoV-2_Testing_1.html.

Utilizarea testului RT-PCR a fost aprobată de Food and Drug Administration (FDA) în februarie 2020, iar aprobarea a fost menţinută în ciuda unor studii bine fundamentate privind eficienţa testului, mai ales din punct de vedere al numărului foarte mare de cazuri fals pozitive, consecinţă a utilizării unui număr extrem de ridicat al ciclurilor de amplificare a materialului viral (n.a. vezi articolul "Testul RT-PCR prezintă erori fatale şi nu poate fi utilizat pentru detectarea SARS-CoV-2", BURSA, 17.12.2020).

În literatura de specialitate se arată că numărul ciclurilor de amplificare este invers proporţional cu prezenţa materialului viral în eşantion, adică un număr mai mic Ct (Cycle threshold) indică o prezenţă ridicată a virusului.

• CIBC Capital Markets şi Bank of America anticipează un curs de 1,15 dolari/euro în 2021 

Dolarul s-a apreciat cu 4% faţă de nivelul minim atins în acest an, faţă de euro, numărâdu-se printre monedele cu cele mai bune evoluţii din 2021, în condiţiile în care este susţinut de perspectivele politicii băncii centrale americane, de inflaţia în creştere şi de cererea de investiţii-refugiu, considerate sigure, în contextul pandemiei de Covid-19.

Vineri, un dolar era cotat la 1,1767 unităţi/euro pe piaţa SUA, la ora locală 08.04, în urcare cu 0,03% faţă de ziua anterioară. Şi indicele Dollar, care măsoară evoluţia dolarului faţă de un coş de valute majore, a urcat cu 0,2% săptămâna trecută. Moneda americană a crescut două săptămâni la rând, pieţele aşteptând reuniunea de politică monetară a băncii centrale americane (Federal Reserve - Fed), programată să aibă loc săptămâna aceasta.

Problema gestionării deşeurilor în Sectorul 1 pare departe de a fi rezolvată, chiar dacă, de sâmbăta trecută, respectiva zonă a Capitalei se află în stare de urgenţă din cauza gunoaielor neridicate de pe străzi, de mai bine de două săptămâni, de operatorul Romprest SA. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, doreşte rezilierea contractului păgubos încheiat în 2008 de fostul edil liberal Andrei Chiliman cu compania respectivă, aliaţii din Consiliul Local - cei de la PNL şi PMP - se abţin deocamdată de la luarea vreunei decizii atât timp cât Alin Stoica, prefectul Capitalei a declarat la instaurarea celei de-a doua stări de alertă - complementară celei instaurată de Guvern privind pandemia Covid-19 - că nu se pune problema rezilierii contractului cu Romprest în actuala situaţie şi că operatorul respectiv trebuie să facă parte din soluţia privind gestionarea deşeurilor din sectorul 1.

Guvernul şi-a asumat, prin memorandum, pro­iectul "România Educată", după ce pre­şedintele Klaus Iohannis a finalizat consultările pe această temă cu cei mai relevanţi "actori" din domeniu. Preşedintele Iohannis a declarat că acesta este un proiect cu legitimitate democratică şi că este fundamental pentru viitorul educaţiei autohtone: "Îm­preună înaintăm decisiv către implementarea proiectului «România Educată». Sunt convins că veţi depune toate eforturile pentru a schimba în bine învăţământul româ­nesc.

Faptul că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se află încă în analiza Comisiei Europene, care ar urma să ia o decizie abia în luna septembrie, ceea ce ar însemna că primii bani vor ajunge în ţara noastră abia în ianuarie 2022, a iscat vii dispute şi în rândul coaliţiei, între actualul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USRPLUS) şi fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel-Ioan Boloş (PNL).

"Cel din urmă a publicat la finalul săptămânii care tocmai s-a încheiat, pe pagina oficială de Facebook, un răspuns acid la acuzaţiile pe care ministrul Cristian Ghinea i le-a adus, referitor la sumele alocate pentru reţelele de gaze naturale, în cadrul unei dezbateri găzduită de Digi 24.

• (Interviu cu Gabriela Mitrovici, directorul de cercetare şi dezvoltare al Grupului Editorial Corint) 

Reporter: Cât de mult a fost afectată piaţa cărţii şcolare de pandemie?

Gabriela Mitrovici: Pandemia a afectat foarte mult piaţa cărţii, în general. Şi da, această influenţă s-a simţit şi asupra cărţii şcolare. Deşi am putea considera că există o oarecare obligativitate de a cumpăra carte şcolară, întrucât este recomandată de cadrele didactice, totuşi în pandemie părinţii au ales să cumpere mai puţin.

Reporter: Predarea online a dus la o creştere a rolulului manualului şcolar şi al materialelor auxiliare sau dimpotrivă?

Gabriela Mitrovici: Noi credem şi sperăm că da. Manualul este punctul de pornire în educaţie şi pilonul de sprijin al oricărui elev. Acolo găseşte răspunsuri la toate întrebările pe care nu are cui să le pună.

• (Interviu cu Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret") 

Reporter: După mai bine de un an de criză sanitară şi un an şcolar întreg efectuat online, care este cea mai mare nemulţumire pe care o aveţi în acest moment?

Marius Nistor: Ar trebui să vorbim de nemulţumirile colegilor mei, care au fost obligaţi să-şi facă meseria, în cele mai multe cazuri, fără o susţinere reală din partea autorităţilor. Încă o dată, când a fost vorba de angajaţii din învăţământ, bugetul nu a mai permis acordarea majorărilor stipulate de actele normative în vigoare.

Educaţia autohtonă încă mai are motive reale de satisfacţie. Echipa de Robotică a ţării noastre a obţinut locul întâl la Campionatul Internaţional de la Chicago, unde au fost prezente cele mai bune echipe din Statele Unite ale Americii. Iniţial, echipa de Robotică a României AutoVortex a participat la Campionatul Internaţional de Robotică din Federaţia Rusă din aprilie 2021 şi apoi a câştigat locului 1 la Campionatul de Robotică Asia Pacific din iulie 2021, astfel că cele trei divizii ale echipei româneşti au obţinut dreptul de a participa la Cam­pionatul din SUA.

• (Interviu cu Bogdan Constantinescu, CEO ASBIS Romania) 

Reporter: Anul trecut s-au produs schimbări fundamentale în modul în care privim educaţia copiilor noştri, la toate nivelurile. Pandemia ne-a obligat să trecem la învăţământ la distanţă şi ne-a determinat pe toţi - profesori, părinţi, elevi - să ne obişnuim cu tehnologia. Ce a însemnat asta pentru ASBIS Romania?

• (Interviu cu Evelina Necula, co-fondator şi CMO Kinderpedia) 

Reporter: Care sunt lecţiile învăţate după un întreg an şcolar desfăşurat online?

Evelina Necula: Poate că am învăţat mai puţină carte în anul şcolar care s-a încheiat, dar cred că am învăţat o lecţie valoroasă de leadership, iniţiativă, autonomie şi rezilienţă. Am învăţat să ne sprijinim reciproc şi să îmbrăţişăm - profesori, elevi şi părinţi deopotrivă - o mentalitate orientată către creştere. Puterea noastră de a ne adapta noilor realităţi, dar şi determinarea de a influenţa mediul înconjurător sunt, totodată, cea mai valoroasă lecţie pe care le-am predat-o copiilor noştri. Mai valoroasă, poate, decât un capitol de informaţii teoretice dintr-o carte. Am învăţat că inerţia şi teama de necunoscut frânează educaţia mai mult decât o conexiune slabă la internet sau lipsa unui dispozitiv. Am înţeles valoarea comunităţii mai mult ca niciodată şi ne-am aşezat, umăr lângă umăr - profesori, antreprenori, membri ai societăţii civile - ca să îi sprijinim pe cei care aveau cea mai mare nevoie de asta.

• (Interviu cu prof. univ. dr. Costel Negricea, rectorul Universităţii Româno-Americane) 

Reporter: Sistemul de educaţie s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimul an şcolar, desfăşurat în pandemie. Cum aţi resimţit aceste provocări?

Costel Negricea: Încep prin a vă spune că, indiferent de vârstă, de an de studiu sau de forma de învăţământ, am observat cu toţii o schimbare la nivel de percepţie: părinţii au fost nevoiţi să interacţioneze mai mult cu copiii în ipostaza lor de elevi care studiază de acasă, în timp ce profesorii au fost nevoiţi să accepte că există şi alte noi modalităţi de a interacţiona cu elevul. În învăţământul superior, problemele nu au fost atât de evidente, cel puţin în zona specializărilor socio-economice, aici vorbind, în multe situaţii, de exis­tenţa unei infrastructuri care permite predarea online. Provocarea a fost aceea în a face trecerea la online, nu secvenţial, pentru anumite activităţi şi prin testare prealabilă, ci în totalitate, adaptând în plin proces educaţional instrumentele de predare, învăţare şi evaluare. În preuniversitar, lucrurile au fost mai sensibile. Vorbim de milioane de elevi şi sute de mii de profesori care au fost nevoiţi să înveţe rapid ce înseamnă interacţiunea online aplicată în educaţie. Vorbim de o infrastructură care nu permite, în cea mai mare parte, conectarea şi efectuarea orelor online. Sistemul nu a reuşit să ofere şanse egale la educaţie tuturor categoriilor de elevi, ceea ce este cel puţin îngrijorător, cu efecte pe termen mediu şi lung asupra întregii societăţi.În aceste zone aş focaliza evaluarea problemelor din sistemul de educaţie din timpul pandemiei.

• (Interviu cu Andrei Niculescu, Directorul General al Editurii Niculescu) 

Reporter: Cum decurge "parteneriatul" dintre editura dumneavoastră şi domeniul educaţiei?

Andrei Niculescu: Editura Niculescu continuă să fie un partener de încredere în domeniul educaţiei, susţinând atât familia, cât şi profesorii prin furnizarea de cărţi educative, în perfectă concordanţă cu noua abordare transdisciplinară a educaţiei formale. Astfel, am inclus în portofoliul nostru de carte pentru copii serii variate de lucrări STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică) şi STEAM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Artă şi Matematică).

Digitalizarea educaţiei a fost pomenită frecvent în ultimul an, dar s-a tot vorbit la modul general.

Există însă şi propuneri concrete. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că îşi doreşte ca anul viitor, la evaluările la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a şi la Evaluarea Naţională, să se aplice corectarea informatizată la nivel de item, urmând ca profesorii corectori să evalueze on-line: "Dacă tot am introdus acest sistem apropiat de Bologna, cu acest barem fragmentat în care se punctează fiecare răspuns bun sau greşit din partea elevilor, următorul pas ar fi corectarea informatizată la nivel de item. Există deja un pilot, sunt colegi cu iniţiativă, nu e o iniţiativă instituţionalizată a ministerului, ci o serie de colegi au demarat la nivelul evaluării în clasa a VI-a acest proiect pilot, evaluări la matematică - ştiinţe, cărora să le fie alocat câte un cod pe fiecare item şi să fie culese rezultatele pe fiecare item, în aşa fel încât am o imagine mult mai clară asupra a ce nu a mers şi ce a mers bine, pentru a putea vedea ce trebuie să faci pe viitor. Itemii au competenţe corespondente. În momentul în care analizăm pe fiecare item în parte, vezi că elevii sunt deficitari pe acele competenţe, ştii că trebuie să te concentrezi mai departe în procesul de îmbunătăţire a predării tocmai pe acele competenţe".

• (Interviu cu Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor) 

Reporter: Există o implicare a sistemului de învăţământ în educaţia financiară a elevilor?

Gabriela Folcuţ: România se poziţionează în rândul statelor europene fruntaşe în ceea ce priveşte susţinerea şi introducerea educaţiei financiare ca disciplină obligatorie. Începând de anul trecut, educaţia financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a, fiind cuprinsă în disciplina "Educaţie socială". România, Cehia, Danemarca, Portugalia şi Suedia sunt câteva dintre statele membre ale Uniunii Europene care au introdus educaţia financiară ca disciplină obligatorie, de sine stătătoare sau prin intermediul altor materii. Important este cuvân­tul "obligatoriu" pentru că este cel care va genera rezultate certe pe termen lung în rândul generaţiilor viitoare. La nivel european, sunt aproximativ 20 de state care au efectuat aceste demersuri privind obligativitatea acestei discipline, ca temă principală sau ca subtemă. De asemenea, toţi elevii din învăţământul preuniversitar din România pot beneficia de cursuri opţionale de educaţie financiară. Şi pe această latură s-a înregistrat o efervescenţă de proiecte în ultimii ani.

• (Interviu cu Bogdan Florea, fondator şi CEO Connections) 

• Connections estimează o creştere de două cifre a vânzărilor, în 2021

Reporter: De cât timp activaţi pe această piaţă de transformare digitală?

Bogdan Florea: Connections este o companie fondată în 2005, care activează în sectorul IT. Am migrat către transformare digitală în 2015.

Reporter: Ce înseamnă mai precis această piaţă şi care sunt dimensiunile ei?

• (Interviu cu Nicoleta Munteanu, Vicepreşedintele CONAF, Managing Partner EURO INSOL şi Fondator Kids in Business) 

Reporter: Există vreo implicare a sistemului de învăţământ în educaţia antreprenorială a elevilor?

Nicoleta Munteanu: Antreprenoriatul dezvoltă competenţe precum creativitatea, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a gândi liber, de a inova, de a fi fexibili, de a gestiona un proiect, de a cântări rezultatele obţinute şi, nu în ultimul rând, capacitatea de asumare a eşecului. În acest sens, asociaţii şi organizaţii private din România au desfăsurat o serie de programe şi proiecte având ca scop dezvoltarea competenţelor antreprenoriale.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), împreună cu Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) au semnat, în luna decembrie a anului 2019, Acordul de Parteneriat "Pact pentru educaţia antreprenorială", având ca scop introducerea, optional, începând cu anul 2020, a educaţiei antreprenoriale la gimnaziu şi liceu.

• (Interviu cu Cristian Oneţiu, primul antreprenor român care a lansat un program educativ despre includerea Crypto şi Blockchain în antreprenoriat) 

Reporter: Criptomonedele au atras din ce în ce mai mult atenţia investitorilor. În ce măsură sunt antreprenorii de la noi deschişi către astfel de investiţii?

Cristian Oneţiu: Am făcut un sondaj în timpul webinarului "Învăţăm împreună noile tehnologii", de pe noua platformă dedicată educaţiei antreprenoriale în domeniul Crypto şi Blockchain.

Studenţii autohtoni au parte de noi oportunităţi. Universităţile din Marea Britanie fac parteneriat cu instituţiile educaţionale din România pentru deschiderea unor facultăţi noi în ţară. Bucharest International School of Management (BISM, fostul MSM - Maastricht School of Management) colaborează cu Abertay University din Marea Britanie pentru lansarea pe piaţa din România, începând cu luna septembrie, a trei programe de licenţă cu model şi acreditare britanică, se arată într-un comunicat al BISM.

• (Interviu cu Andreea Sava, Coordonator - Programe Educaţie, Asociaţia Ţine de Noi) 

Reporter: După mai bine de 15 luni de criză sanitară şi un an şcolar întreg efectuat online, care este cea mai mare nemulţumire pe care sectorul educatiei o are în acest moment?

Andreea Sava: Sectorul educaţiei a avut parte de îmbunătăţiri în această perioadă, însă rămân minusuri în multe cazuri. Deşi au fost achiziţionate tablete pentru elevi, acestea nu au fost suficiente. Nemulţumirile sunt pe de o parte "hardware", care ţin de lipsa device-urilor, materialelor sanitare şi spaţii suficient de mari pentru a găzdui o clasă de elevi cu distanţare, dar şi "software", care ţin de crearea unei curricule adaptate fiecarei şcoli, sau clase, şi lipsa unui cadru programat.

În ultima perioadă, băncile s-au axat foarte mult pe educaţia financiară a clienţilor, dar şi a tinerilor, lansând diverse programe în domeniu. În acest an, BT Mic a lansat Creditul pentru educaţie, în vederea susţinerii antreprenorilor care gestionează o şcoală sau o gradiniţă privată şi au nevoie de finanţare. Împrumutul înseamnă acces, în doar câteva zile, la sume de până la 200.000 de lei, cu garanţie europeană, după cum a anunţat instituţia de credit.