SUPLIMENT EDUCAŢIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLŢ "Inerţia şi teama de necunoscut frânează educaţia mai mult decât o conexiune slabă la internet"

• (Interviu cu Evelina Necula, co-fondator şi CMO Kinderpedia)

Reporter: Care sunt lecţiile învăţate după un întreg an şcolar desfăşurat online?

Evelina Necula: Poate că am învăţat mai puţină carte în anul şcolar care s-a încheiat, dar cred că am învăţat o lecţie valoroasă de leadership, iniţiativă, autonomie şi rezilienţă. Am învăţat să ne sprijinim reciproc şi să îmbrăţişăm - profesori, elevi şi părinţi deopotrivă - o mentalitate orientată către creştere. Puterea noastră de a ne adapta noilor realităţi, dar şi determinarea de a influenţa mediul înconjurător sunt, totodată, cea mai valoroasă lecţie pe care le-am predat-o copiilor noştri. Mai valoroasă, poate, decât un capitol de informaţii teoretice dintr-o carte. Am învăţat că inerţia şi teama de necunoscut frânează educaţia mai mult decât o conexiune slabă la internet sau lipsa unui dispozitiv. Am înţeles valoarea comunităţii mai mult ca niciodată şi ne-am aşezat, umăr lângă umăr - profesori, antreprenori, membri ai societăţii civile - ca să îi sprijinim pe cei care aveau cea mai mare nevoie de asta.

Am învăţat şi că o treabă bine făcută poate trece cu uşurinţă graniţele şi că o soluţie edtech de comunicare şi management construită în România, cum este Kinderpedia, poate să ofere infrastructura şcolară şi să faciliteze conectarea a peste 150,000 de elevi din 2,000 de şcoli şi grădiniţe de pe trei continente. Mai mult ca oricând, am învăţat că inovaţia nu se opreşte niciodată şi că experienţa utilizatorilor noştri e cea mai bună inspiraţie pentru progres.

Reporter: Pe cine a ajutat şi pe cine a dezavantajat desfăşurarea cursurilor în mediul online?

Evelina Necula: Statistic vorbind, elevii din urban, provenind din familii cu venituri peste medie, de la aşa zisele "şcoli bune", par să fi tras lozul câştigător când vine vorba de şcoală online, pentru că beneficiau şi de dispozitivele şi de conexiunea la internet necesare accesului la ore, dar şi de un mediu şcolar care s-a transformat rapid şi a evitat eventualele pierderi de materie şi decalaje de învăţare. Cu toate acestea, sunt bucuroasă să pot spune că ei nu au fost singurii şi că accesul la educaţie a fost mai puţin o chestiune tehnică sau economică şi mai mult una de mentalitate. Avem exemple remarcabile de profesori şi directori din mediul rural, din toată ţara, care şi-au transformat şcolile în cele mai vibrante comunităţi online, care au îmbrăţişat cu entuziasm noi instrumente şi moduri de lucru şi care au implicat elevii şi părinţii deopotrivă în derularea online a cursurilor. În felul acesta, au consolidat relaţia cu familiile şi s-au asigurat că au un partener de partea cealaltă a ecranului, gata să intervină şi să le ofere sprijin copiilor în realizarea proiectelor de la clasă. Câştigătorii sunt, fără dubiu, profesorii care şi-au reinventat imediat modul de lucru şi elevii care au beneficiat de sprijinul şi îndrumarea lor. Cei dezavantajaţi sunt, din păcate, copiii din acele comunităţi şcolare care nu au avut acces la tehnologiile inovatoa­re şi mijloacele necesare pentru a-şi continua activitatea în online. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, anul trecut, 259.000 de copii nu au beneficiat de cursuri online, pentru că le-au lipsit tehnologia necesară, conexiunea la internet sau electricitatea. Dar, la fel de mult au pierdut şi acei copii ai căror profesori le dădeau teme pe whatsapp sau se conectau cu ei doar ca să le spună să facă un conspect al lecţiei din manual sau să rezolve exerciţiul de la o anumită pagina. Poate că lor, experienţa scolii online le-a adus un prejudiciu şi mai mare, pentru că pleacă mai departe cu deznădejde, frustrare şi cu sentimentul că nici şcoala, nici tehnologia nu i-au ajutat să progreseze. Un alt neajuns este că cea de-a doua categorie este mult mai greu de cuantificat şi impactul ultimului an şcolar asupra lor se va vedea în timp, atât în lacune în educaţie, cât şi într-o mentalitate înţepenită în "nu se poate".

Reporter: Care au fost provocările cu care v-aţi confruntat în aceas­tă perioadă şi cum aţi reuşit să le învingeţi?

Evelina Necula: Prioritatea noas­tră a fost să asiguram accesul la Kinderpedia încă din primele zile de la debutul pandemiei pentru cât mai mulţi elevi şi profesori, pentru ca educaţia să meargă mai departe. Mă refer aici la adaptarea funcţionalităţilor, astfel încât să răspundă nevoilor şcolii online, la protocolul cu Ministerul Educaţiei, prin care ofeream Kinderpedia gratuit şcolilor publice, dar şi la dimensionarea arhitecturii serverelor, ca să poată face faţă valului uriaş de utilizatori care a venit după lockdown. A doua preocupare majoră a fost să pregătim cât mai mulţi profesori, într-un timp cât mai scurt, să folosească autonom platforma şi aplicaţiile mobile. După închiderea şcolilor, am automatizat o parte dintre paşii necesari implementării Kinderpedia şi am organizat sesiuni de training deschise, la care au participat peste 5,000 de profesori în câteva luni. Contactul uman şi personalizarea rămân coordonate importante în momentul intrării unei şcoli sau grădiniţe pe Kinderpedia, însă ne-am asigurat că orice profesor sau chiar instituţii întregi pot să beneficieze de infrastructura digitală pe care o oferim şi de funcţiile smart de comunicare şi organizare, în forma cea mai simplă şi intuitivă.

În anul 2020 s-a concretizat şi parteneriatul cu Maple Bear Central Eastern Europe, extins apoi şi la filiala din Emiratele Arabe Unite a prestigioasei francize educaţionale canadiene. Practic, Kinderpedia a devenit principalul sistem de operare, dar şi mijloc de comunicare în toate şcolile şi grădiniţele din reţeaua Maple Bear, în cele doua regiuni. Provocarea aici a fost să le demonstrăm că o companie românească poate să livreze o soluţie şi un serviciu la standarde înalte, la nivel internaţional. În cazul uneia dintre cele două filiale, convingerea a venit tocmai din testarea unei alte soluţii, din UK, la care au renunţat în scurt timp pentru a implementa Kinderpedia.

Reporter: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă acum sistemul educaţional?

Evelina Necula: O problemă pe care am observat-o cu precădere în ultimul an, când am alternat între perioade de şcoală online şi învăţământ clasic, este viziunea incompletă cu privire la rolul tehnologiei în educaţie pe termen lung. Exista "profesori digitali", care au înţeles cum îi pot ajuta instrumentele digitale să îşi simplifice modul de lucru, să îmbunătăţească interacţiunea de la clasă, conţinutul orelor şi evaluarea, dar şi aşa zişii "profesori online", care folosesc tehnologia doar la nevoie şi exclusiv ca să dea drumul unei lecţii video. Pentru aceştia, tehnologia este deseori doar un mijloc de a traversa nişte circumstanţe, pe care îl abandonează imediat ce au ocazia. Între aceşti "falşi prieteni" ai tehnologiei şi cei care au întors complet spatele mijloacelor digitale, profesorii cu viziune şi iniţiativă au mari dificultăţi în a inspira o transformare durabilă în educaţie.

Până când competenţa digitală a profesorilor nu va deveni un criteriu fundamental în evaluarea acestora, orice demersuri de transformare a educaţiei, oricât de bine intenţionate, se vor lovi de inerţia despre care scriam mai sus şi vor avea rezultate limitate. Vestea bună este că exista, la nivelul UE, un cadru european pentru competenţa digitala¢ a profesorilor, încă din 2017. Acesta aduce repere, criterii şi bune practici în şase domenii cheie: 1. utilizarea tehnologiilor digitale de către profesori i$n interacţiunile lor profesionale cu colegi, elevi, părinţi s-i alte părţi interesate. 2. crearea s-i partajarea resurselor digitale pentru i$nva¢t¸are, 3. utilizarea tehnologiilor digitale i$n predare s-i i$n i$nva¢ţare, 4. utilizarea strategiilor digitale pentru i$mbuna¢ta¢t¸irea evalua¢rii 5. potent¸ialul tehnologiilor digitale pentru strategiile de predare s-i i$nva¢t¸are centrate pe elev şi 6. competent¸ele pedagogice spe­cifice necesare pentru a facilita do­bândirea de către elevi a com­petenţei digitale.

Reporter: Consideraţi că, măcar parţial, cursurile ar trebui să se desfăşoare online? Şi daca da, avem logistica necesară să facem faţă la o astfel de provocare?

Evelina Necula: Şcoala online e o componentă circumstanţială a educaţiei digitale, necesară atunci când prezenţa fizica e imposibilă sau dificilă. Ar trebui continuată la nevoie, pentru a oferi acces la educaţie de calitate persoanelor izolate geografic, celor care nu pot participa la cursuri din motive medicale, şi, evident, atunci când contextul epidemiologic o cere. Legat de logistică, există soluţii performante pentru educaţie care permit organizarea eficientă a şcolilor în online. Kinderpedia este un exemplu elocvent.

Reporter: Suntem pregătiţi, din acest punct de vedere, pentru un al patrulea val?

Evelina Necula: Cred că e potrivit să ne întrebăm dacă am fost pregătiţi pentru al treilea val al pandemiei. Dacă am fi fost, poate că am fi evitat vacanţa de primăvară prelungită a copiilor noştri şi nu am mai fi fost preocupaţi astăzi că avem unul dintre cei mai scurţi ani şcolari din Europa şi decalaje semnificative de învăţare. De atunci, nu ştiu să se fi înregistrat progrese mari din perspectiva conectării, la scară largă, a şcolilor şi a profesorilor la instrumente digitale performante pentru educaţie.

Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei dumneavoastră în ultima perioadă? Ce proiecte aveţi în derulare?

Evelina Necula: Principalul nos­tru angajament în 2021 este să simplificam şi să îmbogăţim experienţa utilizatorilor Kinderpedia. Am reuşit acest lucru prin două update-uri aduse platformei şi aplicaţiilor mobile, în ultimele şase luni. Am adăugat funcţionalităţi noi, inspirate din activitatea de zi cu zi a profesorilor, precum introducerea temperaturii la check-in, motivarea absenţelor din telefon, funcţia de înregistrare voce sau programarea temelor pentru o dată viitoare. De asemenea, am introdus trei limbi noi în care poate fi accesată aplicaţia, şi am completat funcţionalităţile newsfeed-ului şi pe cele din mesageria rapidă. Acestea simplifică modul de lucru al profesorilor şi îi ajută pe părinţi să ţină pasul cu activitatea copiilor de la şcoală şi grădiniţă. În paralel, lucrăm intensiv în vara aceasta la modulul de evaluare şi monitorizare a progresului şcolar, o funcţionalitate Kinderpedia care sperăm să modeleze percepţia actorilor implicaţi în educaţie asupra acestui subiect. Ceea ce ne propunem este să oferim un instrument de lucru care să le permită profesorilor să măsoare performanţa şcolară în aptitudini şi competenţe dobândite, nu în note şi alte forme de etichete.

Mă bucur să enumăr, între proiectele noastre în curs, o iniţiativă la care Kinderpedia s-a alăturat cu tot sufletul, alături de alţi antreprenori din educaţie, echipele Brio şi Livresq, şi de Marcel Bartic, profesor de istorie şi fondator Magic School. E vorba despre - Alianţa pentru Educaţie Remedială (A.E.R.). Împreună am lansat programul "Şcoala Remedială de Vară", disponibil gratuit pentru 2,000 de elevii din clasele I-VIII. Programul vine în sprijinul elevilor care au nevoie de ore de recuperare la limba română şi matematică, fie că provin din mediul urban, din mediul rural sau din zone defavorizate.

Elevii care s-au înscris în program sunt coordonaţi de 40 de profesori digitali, în peste 110 clase, care se reunesc de două ori pe săptămână, timp de doua ore, pe Kinderpedia. Acolo se desfăşoară orele, se face prezenţa, se dau teme, se oferă feedback personalizat fiecărui elev. Conţinutul orelor este creat de profesori pe platforma Livresq iar elevii sunt evaluaţi la începutul şi la finalul programului cu testele Brio. Participanţii cu cel mai bun progres pe parcursul programului vor primi 40 de burse a câte 500 de lei lunar, timp de 5 luni, finanţate integral de Asociaţia Dede­man sub promisiunea "Planuri de Bine pentru Educaţie".

Reporter: Ce estimări aveţi pentru finalul anului?

Evelina Necula: În fiecare an ţintim cel puţin o dublare a cifrei de afaceri, dar mai important e impactul social şi chiar individual pe care îl urmărim. Prin funcţionalităţile pe care le lansăm, ne-am propus să susţinem progresul copiilor la şcoală şi la grădiniţă şi colaborarea cu familia, ca principal vector al unei educaţii conectate. Dezvoltăm în continuare Kinderpedia, astfel încât să rămânem cea mai inovatoare şi cea mai dinamica soluţie digitală pentru educaţie din România. Consolidăm un parteneriat puternic cu şcolile şi grădiniţele care ni s-au alăturat, şi le punem la dispoziţie o infrastructură digitală solidă şi suport în timp real.

Reporter: Cum apreciaţi concurenţa din domeniu?

Evelina Necula: Rolul concurenţei este să ridice standardele industriei. Să forţeze următorul val de inovaţie. În egală măsură, actorii care acţionează împreună într-un domeniu, mai ales într-unul cu puternic impact social, cum este educaţia, au responsabilitatea de a educa piaţa, de a stimula rata de utilizare a soluţiilor pe care le oferă şi de a promova bune practici.

La noi se remarcă două fenomene. Pe de o parte, concurenţa nu este încurajată, pentru că ministerul a împins în şcoli două soluţii gratuite, pentru moment, lăsând foarte puţin loc pentru o dinamică a pieţei. Pe de altă parte, rata de utilizare efectivă a acestor soluţii este încă limitată, chiar şi în condiţiile învăţământului online. Astfel, oportunitatea de a face un pas decisiv către o educaţie conectată, digitală, este irosită pentru multe şcoli.

Unul dintre cei mai constructivi paşi pe care i-ar putea face statul pentru educaţie este să stimuleze un ecosistem edtech local dinamic, să colaboreze cu antreprenorii din educaţie şi să piloteze soluţii care să aducă valoare demonstrată în şcoli şi grădiniţe.

Reporter: Vă mulţumim!