SUPLIMENT EDUCAŢIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLŢ "Perioada pandemiei a consolidat relaţia părinţi - elevi - profesori"

• (Interviu cu Andreea Sava, Coordonator - Programe Educaţie, Asociaţia Ţine de Noi)

Reporter: După mai bine de 15 luni de criză sanitară şi un an şcolar întreg efectuat online, care este cea mai mare nemulţumire pe care sectorul educatiei o are în acest moment?

Andreea Sava: Sectorul educaţiei a avut parte de îmbunătăţiri în această perioadă, însă rămân minusuri în multe cazuri. Deşi au fost achiziţionate tablete pentru elevi, acestea nu au fost suficiente. Nemulţumirile sunt pe de o parte "hardware", care ţin de lipsa device-urilor, materialelor sanitare şi spaţii suficient de mari pentru a găzdui o clasă de elevi cu distanţare, dar şi "software", care ţin de crearea unei curricule adaptate fiecarei şcoli, sau clase, şi lipsa unui cadru programat.

Reporter: Consideraţi că se poate face şcoală exclusiv online?

Andreea Sava: Pandemia a fost o periodă de trial&error, în care cu toţii am învăţat ce funcţionează şi ce nu. Au fost şcoli în care educaţia online s-a desfăşurat în condiţii foarte bune şi şcoli în care procesul de învăţare a fost precar, îngreunat sau chiar oprit total. Astfel că şcoală exclusiv online pe o perioadă îndelungată de timp nu se poate. Exemplele sunt clasele primare în care copiii nu au deprinderi de a folosi device-urile în scopul învăţării, liceele tehnologice sau de artă, facultăţile unde practica este esenţială şi mai ales copiii din medii defavorizate din România. Închiderea şcolilor afectează viaţa de zi cu zi a multor elevi din gimnaziu şi mediul preuniversitar, cât şi a celor din mediul universitar. Pe lângă impactul său direct asupra învăţării, care a cauzat lacune de cunoştinte în rândul elevilor. Inchiderea şcolilor (chiar şi pentru o lună) are, de asemenea, un impact emoţional şi de disrupţie.

Reporter: Care sunt învăţămintele pe care credeţi că învăţământul autohton le- a tras după această criză sanitară?

Andreea Sava: Cred că această perioadă a consolidat relaţia părinţi - elevi - profesori. Profesorii au fost nevoiţi să solicite sau să accepte sprijin de la colegii lor, dar şi din partea părintilor şi a elevilor. Părinţii au devenit mai implicaţi în procesul educaţional, pentru că şcoala a venit în spaţiul familiei. Directorii şi cadrele didactice au avut prilejul să-i cunoască şi altfel pe copii, au constatat că, în general, parinţii fac eforturi pentru copiii lor, iar parinţii au văzut că nu este atât de simplu să fii cadru didactic.

Reporter: Poate fi considerată pandemia o şansă pentru învăţământul autohton? Cum evaluaţi sistemul educaţional românesc în timpul acestei crize cauzate de Covid-19?

Andreea Sava: În contextul distribuţiei actuale a resurselor, în care internetul fix a pătruns în mediul urban în proporţie de 73,7% şi de numai 47.1% în mediul rural, unde trăiesc mai mult de jumătate din copiii din ţară (UNICEF), nu cred că pandemia poate fi considerată o şansă pentru învăţământul autohton. Pe perioada acestei crize, învăţământul românesc a facut eforturi pentru ca elevii să beneficieze în continuare de educaţie şi s-au găsit soluţii pentru fiecare situaţie în parte. Predarea online s-a democratizat în timpul acestei crize, însă cea mai mare problemă a fost tratarea noului mediu online în acelaşi mod ca cel offline. Or, nu poţi fi interesant şi nu poţi capta atenţia dacă faci în online, ca profesor, aceleaşi lucruri plictisitoare din offline. Ca elev, efortul de a susţine atenţia este şi mai mare, chiar dacă beneficiezi de conţinuturi educaţionale capitivante. Modul în care educaţia a fost dezvoltată în criză a arătat o nevoie mai mare de a dezvolta competenţe tangibile şi nu doar de transfer de informaţii. Profesorii ar trebui să devină facilitatori, iar studenţii ar trebui să înţeleagă faptul că evaluările sunt de fapt o şansă de îmbunătăţire într-o manieră dinamică, un proces continuu şi nu un punct de oprire.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la anul şcolar 2021-2022?

Andreea Sava: Chiar înainte de începerea anului şcolar 2021- 2022, vom organiza cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale în domeniul Educaţiei. Ne dorim ca, la această conferinţă, să abordăm sistemul educaţional dintr-o perspectivă modernă, prin evaluarea unor puncte cruciale, printre care se numără digitalizarea învăţământului, problema echităţii în sistemul de învăţământ românesc în perioada de pandemie, educarea elevilor cu privire la riscurile de sănătate publică, experienţe din folosirea platformelor de e-learning, relaţia părinţi- elevi - profesori, dar şi întoarcerea la şcoală în condiţii de siguranţă. Conferinţa va avea loc online, pe zoom, dar va avea şi 2-3 ateliere, care se vor întâmpla life într-o locaţie din Bucureşti. Astfel că mă aştept ca elevii să se întoarcă în clase în toate zonele din România, chiar dacă va trebui să poarte mască şi să respecte anumite norme sanitare. De asemenea, mă aştept ca atât profesorii şi elevii să revină în clase cu forţe proaspete şi cu dorinţa de a se întâlni face-to-face, de a interacţiona cu alte persoane şi de a avea rezultate cât mai bune în procesul de învăţare.

Reporter: Ce schimbări, legate de principalele examene naţionale, vedeţi posibile în viitorul apropiat, fără a da peste cap generaţiile actuale de elevi?

Andreea Sava: Nu, nu văd posibile schimbări în viitorul apropiat pentru examenele naţionale. Cred că este necesar cel puţin un ciclu de patru ani pentru a avea schimbări în evaluările naţionale. Însă, cred că toate metodele de evaluare, face-to-face, aparţin unui sistem din alte epoci. Ele trebuie să fie adaptate vremurilor de acum şi mai ales capacităţii elevului/studentului de a accesa realitatea. Modificările la examene trebuie să fie legate de o mai mare capacitate analitică de rezolvare a problemelor pe care trebuie să o demonstreze elevii. Acest lucru poate fi testat practic, iar temele din examene trebuie să sustină într-un fel sau altul activitatea economică, socială sau civică. Chiar de curând s-a discutat despre introducerea examenelor de admitere la liceele unde cererea este mai mare decât oferta, dar această iniţiativă va produce o profundă inechitabilitate în rândul elevilor. Aceste examene de admitere vor fi concepute la nivel de unitate de învăţământ, astfel neexistând un standard unitar de evaluare al elevilor. Din pricina acestei descentralizări, elevii vor trebui să înveţe nu doar pentru evaluarea naţională, ci şi pentru examenele de admitere la licee. Însă, mai multe asociaţii de elevi care nu au fost invitate la consultările despre "România Educată", ce au loc la Cotroceni, critică această propunere de introducere a unui examen de admitere la liceele de top.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui modificat la cadrul legal din domeniu?

Andreea Sava: Sunt necesare multe modificări. Studentul ar trebui să aibă un curs flexibil şi adaptat nevoilor sale. Schimbarea paradigmei proiectării curriculare, prin trecerea de la centralizare la subsidiarite cu ajutorul şcolilor - pilot, experimentale, folosind cadrul normativ-metodolgic aprobat în 2020 - HG 559/16.07.2020 şi, respectiv, OMEC 4811/30.07.2020 - reprezintă o soluţie de sistem viabilă, posibil în coroborare cu un precedent de sistem deja operaţional. Asociaţia "Ţine de Noi" susţine programul şcolilor pilot. Astfel că, începând de anul trecut, din octombrie, am demarat în parteneriat cu Asociaţia "Clubul Liderii Mileniului Trei", o serie de evenimente, în opt şcoli din diferite localităţi, pentru a le sprijini în procesul de pilotare. La sfarşitul lunii mai erau deja 15 şcoli din România, publice şi private, înscrise pentru a pilota diferite modele de învăţământ sau management educaţional. Lista finală va fi anunţată pe 15 august.

Reporter: Ce lipseşte în acest moment pentru o îmbunătăţire a procesului de educaţie?

Andreea Sava: Pe de o parte, educaţia are nevoie de mai multe fonduri, de o mai mare alocare de la bugetul de stat şi de o realocare de resurse în interiorul bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale. Aceste resurse pot fi completate din fonduri europene şi împrumuturi de la instituţii financiare europene şi internaţionale. Cu aceste resurse, se pot crea manuale actualizate şi laboratoare de specialitate pentru o practică mai activă şi prezentă în rândul elevilor încă din ciclul pre-universitar. Pe de altă parte, educaţia ar trebui să se concentreze mai mult pe crearea de valori şi abilităţi pentru elevi. Cadrul legal în vigoare ar trebui să sustină inovatia, să sustină lucrurile noi şi să pregătească elevul/ studentul să se integreze pe piaţa muncii pentru a reduce, astfel, rata de analfabetism funcţional, ori acest lucru presupune indicatori de trasabilitate din zona educaţională spre zona de angajabilitate.

Reporter: Vă mulţumim!