Preşedintele Emmanuel Macron este de aşteptat să promoveze economia franceză, în condiţiile în care programul său include în special reforme pentru flexibilizarea pieţei forţei de muncă şi pentru reducerea poverii asupra companiilor, consideră Paul Chollet, Economist, Coface Franţa.
Potrivit economistului, indicii de încredere sunt foarte înalţi şi pozitivi comparativ cu nivelul de acum 5 ani: "Aceşti indici ar trebui să-l ajute pe Emmanuel Macron să convingă în implementarea reformelor structurale.
Programul său economic cuprinde: taxe sociale mai mici, de la 33% la 25% în timpul mandatului său, reducerea poverilor care apasă asupra companiilor (15 miliarde de euro în timpul mandatului său), scăderea şomajului ar trebui să devină permanentă (impozite mai mici pe salarii mici), crearea unei pieţe a forţei de muncă mai flexibilă, sprijinirea inovaţiei (10 miliarde de euro cheltuieli).
Macron va atrage, de asemenea, companiile britanice care ar putea să părăsească Marea Britanie după Brexit.
Primul ministru Edouard Philippe a declarat că guvernul va elimina cel mai înalt nivel al impozitului pe salarii pentru companii precum băncile care nu plătesc TVA, va anula prelungirea planificată a impozitului pe acţiuni. De asemenea, se va asigura că bonusurile bancherilor nu mai sunt luate în considerare atunci când instanţele judecătoreşti din domeniul muncii decid asupra compensării celor ce sunt concediaţi".
• Sondajele de opinie arată că există un nivel ridicat al încrederii în economie
Primul trimestru al anului 2017 a confirmat trendul de creştere, spune Paul Chollet, adăugând că, în timp ce consumul gospodăriilor (+0,1% faţă de trimestrul al IV-lea al anului 2016) a fost atenuat de cheltuielile reduse cu energia (-3,3%), acesta se aşteaptă să se redreseze în a doua jumătate, încurajat de scăderea şomajului (prognozat la 9,3% la finalul anului 2017), de o creştere a salariilor (+0,8% în 2017) şi de accesul la credite de consum ieftine.
Economistul Coface Franţa menţionează: "Aceste niveluri scăzute vor fi impulsionate şi de investiţiile rezidenţiale, care ar trebui să accelereze. Această perspectivă arată mai bine: numărul permiselor de construcţie emise în 2016 a crescut cu peste 10%.
Între timp, sondajele de opinie arată că există un nivel ridicat al încrederii în economie. Reînnoirea şi modernizarea aparatelor de producţie existente vor fi principalul motiv pentru investiţii în 2017.
Cu toate acestea, nu se estimează o creştere a datoriilor companiilor în 2017, iar Impozitul pe Credit pentru Competitivitate şi Ocuparea forţei de muncă (Credit Tax for Competitiveness and Employment - CICE) şi costurile reduse ale energiei au permis întreprinderilor să-şi crească marjele cu aproximativ 31,8% în 2016.
Proiectul de finanţare din 2017 include măsuri noi pentru afaceri în valoare de 5 miliarde de euro (0,2% din PIB), inclusiv o reducere a impozitului pe profit la 28%, pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Prin urmare, se estimează că insolvenţele vor scădea uşor în 2017 (-3,2% faţă de -2,8% în 2016), iar creşterea numărului start-up-urilor (+12% evoluţie anuală din 2014) va continua. Cu toate acestea, unele sectoare nu vor beneficia de această scădere a insolvenţelor: textile-îmbrăcăminte, HORECA, transporturi".
• Exporturile franceze par să stagneze în 2017
În timp ce Franţa a devenit mult mai competitivă în privinţa preţurilor comparativ cu vecinii săi (creştere redusă a salariilor şi sprijin al statului prin pactul de responsabilitate şi CICE), exporturile franceze par să stagneze în 2017, apreciază Paul Chollet, Economist, Coface Franţa.
Domnia sa precizează: "Acest efect va fi compensat de încetinirea ritmului de creştere a afacerilor printre principalii parteneri comerciali ai Franţei. De exemplu, Marea Britanie (7% din exporturi) va fi afectată de scăderea investiţiilor companiilor (-0,3% în trimestrul I al anului 2017, de la trimestru la trimestru).
În ceea ce priveşte importurile, în timp ce preţul unui baril de petrol va rămâne scăzut în 2017, se prevede totuşi o creştere cu 25%, până la 55 USD, în medie. Aceasta va contribui la preţul importurilor, dăunând balanţei comerciale a Franţei.
Balanţa serviciilor nu va mai fi afectată negativ de scăderea veniturilor din turism. Sectorul reprezintă 7,5% din PIB, din care 2,5 puncte sunt atribuite turiştilor străini. Efectele atacurilor teroriste din anii 2015 şi 2016 încep să dispară. Ocuparea hotelurilor a crescut cu 4,5% în primul trimestru al anului 2017 faţă de anul precedent, atingând astfel un nivel fără precedent, pentru primul trimestru". Economistul spune că numai pentru zona mai mare a Parisului rata s-a îmbunătăţit cu 12,8%.