PC respinge pachetul legislativ asumat de Guvern şi propune alte măsuri

Accentuarea recesiunii va duce la creşterea şomajului cu toate implicaţiile lui în partea socială şi va accentua comportamentele deviante, munca la negru, evaziune fiscală, agricultura de subzistenţă, migraţia forţei de muncă calificată, spun reprezentanţii Partidului Conservator, într-un comunicat remis redacţiei, respingând pachetul legislativ pe care îl asumă Guvernul şi propunând alte măsuri.

• I. MĂSURI CU EFECT IMEDIAT

1) Sistarea achiziţiilor de bunuri şi mijloace fixe în aparatul administrativ central şi local, cu excepţia spitalelor, până la sfârşitul anului 2010.

2) Sistarea investiţiilor programate care nu au ca efect crearea de locuri de muncă şi nu aduc bani la buget (case, sedii de instituţii, locuri de agrement etc.).

3) Nealocarea finanţării de la buget pentru fondul de salarii al societăţilor şi regiilor de stat dacă nu sunt pe profit. Restructurarea şi scoaterea la vânzare a societăţilor şi regiilor care sunt pe pierdere.

4) Nealocarea procentului programat de la bugetul de stat pentru pilonul al doilea de pensii private şi folosirea sumelor la bugetul de pensii de stat.

5) Aplicarea corectă a neimpozitării profitului reinvestit prin aplicarea amortizării mijloacelor fixe achiziţionate şi eliminarea impozitului minim pe profit.

• II. MĂSURI CU EFECT PE TERMEN SCURT, MEDIU ŞI LUNG

1) Modificarea organigramei Guvernului şi a instituţiilor statului prin restructurarea ministerelor şi a agenţiilor, cu efect în diminuarea numărului de salariaţi.

- Simplificarea procedurilor de lucru, scăderea birocraţiei, scurtarea timpului de rezolvare a problemelor şi diminuarea corupţiei.

- Propunem un număr mai mic de ministere, desfiinţatea tuturor agenţiilor şi transferarea activităţii lor în cadrul ministerelor de resort. Externalizarea autorităţilor de management care se ocupă de derularea fondurilor structurale, prin scoatera lor din cadrul ministerelor şi preluarea acestor activităţi de către organizaţii private.

2) Evaluarea întregului personal angajat în instituţiile centrale şi locale şi selectarea, în funcţie de competenţe de către firme de specialitate europene, a unui număr mai mic de angajaţi, în aşa fel încât să se asigure motivarea funcţionarilor concomitent cu creşterea eficienţei muncii, creşterea productivităţii, încât să se reducă fondul de salarii în fiecare instituţie cu 10% în anul 2010 şi 15% până la sfârşitul primului trimestru al 2011. Pentru o transparenţă permanentă şi un control mai eficient, salariile personalului bugetar din ministere trebuie să fie publicat pe internet.

3) Modificarea legii evaziunii fiscale concomitent cu modificarea legii responsabilităţii funcţionarului public, în sensul înăspririi pedepselor pentru evaziune, termen definit exact în lege, şi al atragerii răspunderii pentru funcţionarul care o aplică incorect sau discreţionar. Solicităm retragerea OUG privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii

fiscale propusă de Guvern şi discutarea în regim de urgenţă a unei noi legi privind combaterea evaziunii fiscale de orice fel. Actuala OUG este plină de inexactităţi, de prevederi prin care deciziile se vor lua prin ordin al preşedintelui ANAF sau al ministrului Finanţelor. Aceasta ordonanţă poate fi uşor folosită ca un instrument de presiune şi de intimidare deoarece nu este explicită. În acelaşi timp această ordonanţă poate bloca şi mai mult economia prin prevederile legate de răspunderea administratorilor privind neanunţarea insolvenţei în cazul debitelor către buget, fără să ţină seama de creanţele pe care le are statul faţă de companii.

4) Instituirea unui sistem fiscal motivant pentru mediul privat care să stimuleuze înfiinţarea de firme noi, scăzând astfel numărul de şomeri de pe piaţa muncii.

- Crearea unor locuri de muncă prin înfiinţarea de noi firme micro, mici sau mijlocii.

Impozitarea pe profit să se facă progresiv:

- în primul an impozitul să fie zero;

- în anul al doilea 50% din impozit (8%)

- în anul al treilea impozitare normală de 16 %.

În primii trei ani de la înfiinţare a IMM-urilor salariile angajaţilor să fie impozitate cu 50% din impozitul curent.

- Pentru plata taxelor şi impozitelor cu 10 zile înainte de termen firmele trebuie să primească o scădere cu 5% din cuantumul datorat, iar la plata cu 20 de zile înainte de termen să primească o reducere cu 10% din cuantumul datorat.

- Plata impozitului pe profit pentru IMM-uri să se facă o dată pe an, 30% din impozitul plătit în anul fiscal trecut, urmând să se regularizeze la depunerea bilanţului fiscal în primul trimestru a anului următor.

- Pentru toate firmele care au plata la zi a asigurărilor de sănătate pentru salariaţii proprii, certificatele medicale să fie plătite de Casa de Sănătate.

- Anularea Ordonanţei prin care s-a introdus plata de penalităţi şi dobânzi penalizatoare de 0,05 plus 5 % respectiv 15% pe zi pentru întârzieri mai mari de 60, respectiv 90 de zile, atâta timp cât nu se aplica şi în cazul creanţelor create de stat şi atâta timp cât plăţile se fac în medie la 90-120 de zile.

5) Taxa pe valoare adaugată. Situaţia blocajului în rambursarea TVA, evaziunea fiscală privind plata TVA, precum şi termenele mari la care se încasează în economie justifică modificarile privind regimul TVA în România.

- TVA să fie plătit la 30 de zile de la încasarea facturii, concomitent cu interzicerea deducerilor de către firme a facturilor de achiziţii neachitate.

TVA diferentiat:

- 0 la medicamente;

- 5% la alimentele de bază;

- 19% la servicii şi produse;

- 30 % la produse şi servicii de lux.

Deducerea la persoane fizice a 50% din TVA-ul plătit pentru construcţii de case, locuinţe, sedii de firme, renovare şi reparaţii de case sau achiziţii de bunuri de lungă folosinţă în baza facturilor.

6) Garantarea statului pentru IMM-urile care doresc să atragă fonduri structurale.

- Acordarea pe schema de minimis de 500.000 de euro a sumelor de cofinanţare necesare IMM-urilor pentru atragerea fondurilor structurale.

- Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi suplimentarea fondurilor pentru IMM-uri (axa I de competitivitate).

7). Notificarea de noi scheme de ajutor de stat în agricultură care să crească nivelul de competitivitate a sectorului agricol.

8) Modificarea legii achiziţiilor publice în scopul creşterii gradului de transparenţă, a reducerii corupţiei şi a creşterii competiţiei.

-Achiziţiile publice să se facă exclusiv prin depunerea şi publicarea ofertelor pe internet.

-Condiţiile de adjudecare să fie clare, cuantificabile şi cunoscute.

-Adjudecarea să se facă în funcţie de calitate, preţ, termen de livrare, dar cu responsabilităţi precise pentru respectarea calităţii şi a termenului de execuţie.

-Eliminarea din licitaţii timp de un an de zile a oricărei firme care la ultimul contract nu a respectat cel puţin una din cerinţele caietului de sarcini (calitate, cantitate, termen de execuţie) .

-Eliminarea oricărei posibilităţi de a se modifica preţul prin creşterea sumei din oferta în baza căreia s-a adjudecat comanda/ proiectul.

9) Modificarea Codului Muncii pentru flexibilizare, diminuarea costurilor angajatorilor şi diminuarea conflictelor de muncă datorită formulărilor interpretative.

10) Revizuirea Codului Fiscal pentru eliminarea dublei taxări, a unor nedeductibilităţi, a exprimărilor inexacte, simplificarea modalităţilor de plată şi de compensare a impozitelor şi taxelor între stat şi contribuabil.

11) Diminuarea birocraţiei în instituţiile centrale şi locale pentru diminuarea cheltuielilor publice şi private.

-Introducerea unor proceduri de sistem şi operaţionale noi, conform ISO 9001, şi publicarea lor, pentru cunoaşterea de către toate persoanele juridice şi fizice care interferează cu oricare dintre instituţii.

-Introducerea criteriilor de performanţă şi eficienţă la nivelul fiecărei instituţii centrale sau locale. Criteriile să fie publice, alături de norma de timp pentru orice serviciu prestat .

12) Introducerea legii holdingului, după modelul european, pentru evitarea costurilor suplimentare a firmelor ce lucrează în grup.

13) Stimularea proceselor inovative, ale activităţii de cercetare, prin neimpozitarea salariilor personalului care lucrează în cercetare-inovare, aplicată în industria prelucrătoare.

14) Stimularea formării profesionale a salariaţilor şi a şomerilor, prin acordarea de stimulente angajatorilor.

-Deducerea impozitelor şi taxelor pe salariile angajaţilor timp de un an, dacă parcurg o formă de şcolarizare în cadrul firmei, din totalul taxelor şi impozitelor plătite pe salariile acelei firme.

-În situaţia angajării de şomeri, firma să nu plătească un an taxe şi impozite pe salarii, dacă organizează un curs de formare sau perfecţionare în cadrul firmei.

15) Stimularea investiţiilor în producţia de energie neconvenţională, prin scutirea de impozit pe profit în primul an de funcţionare.

• III. MĂSURI ÎN VEDEREA UNEI MAI BUNE UTILIZĂRI A FONDURILOR EUROPENE

1. Transferul fondurilor europene de la pilonul întreprinderilor mari spre pilonul IMM-urilor şi alte măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor

a. Fondul European de Investiţii va gestiona cele 100 de milioane de euro din programul JEREMIE, dedicat întreprinderilor mici si mijlocii. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea pieţei de garantare a creditelor pentru IMM-uri şi respectiv a fondurilor de investiţii (venituri capital), având astfel un efect pozitiv asupra posibilităţilor IMM-urilor de a-şi finanţa activităţile de dezvoltare.

Fondul de participare JEREMIE este blocat în prezent (nu s-a agreat banca colaboratoare) deşi trebuia deschisă schema în perioada 2008-2009. Prin urmare, 100 milioane de Euro pentru alocaţii pentru cofinanţarea IMM-urilor care accesază fondurile structurale sunt blocaţi.

IMM-urile renuntă la proiectele europene datorită lipsei de cofinanţare sau datorită lipsei de acces la credite pentru asigurarea cofinanţării.

b. Măsurile pentru crearea de poli de competitivitate sau integrarea întreprinderilor în lanţuri de furnizori sau clustere nu s-au deschis niciodată. Alocarea totală a acestor măsuri este de 450 mil euro. Aceşti bani ar putea fi redistribuiţi către o nouă masură pentru intreprinderile mari şi către schemele de finanţare pentru IMM-uri.

În cazul realocarilor de sume în cadrul aceleiaşi axe nu trebuie decât cerut avizul Comitetului de Monitorizare, fiind o procedură uşor de urmat.

c. Accelerarea proceselor de programare şi evaluare a proiectelor pentru IMM-uri.

Deşi se invocă la nesfârşit lipsa personalului necesar pentru derularea proceselor de accesare a fondurilor structurale de către Autoritaţile de Management, acestea nu ar trebui să fie afectate de măsurile "anti-criza", respectiv reducerea personalului sau reducerea veniturilor personalului deoarece pentru AM-uri exista un program special care trebui să asigure accesarea cu suscces a fondurilor structurale.