Raiffeisen Bank a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 280 milioane de lei, în scădere faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din 2019, de 384 milioane lei, conform unui comunicat al băncii.
Acesta arată că activele totale ale Raiffeisen Bank au atins valoarea de 46,1 miliarde lei (creştere de 7% an la an). Activitatea de creditare a continuat să crească, iar soldul creditelor acordate clienţilor băncii a ajuns la 28,5 miliarde de lei, în creştere cu 4%, faţă de intervalul similar al anului 2019.
Profitul în primul semestru al anului 2020 a scăzut cu 27% faţă de 30 iunie 2019, pe fondul deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei COVID-19, apreciază reprezentanţii instituţiei de credit. Sursele citate menţionează că, deşi costul riscului a crescut cu 62% în comparaţie cu primul semestru al anului 2019, banca şi-a menţinut un profil de risc sănătos, iar provizioanele suplimentare au fost constituite pentru eventuale dificultăţi viitoare ale unor clienţi în rambursarea creditelor. Până acum majoritatea provizioanele făcute de bancă sunt doar măsuri de precauţie, iar moratoriul public, opţiunea băncii de amânarea a trei rate, precum şi alte măsuri guvernamentale au contribuit la menţinerea unui echilibru bun între rezolvarea problemelor clienţilor şi performanţa portofoliului de credite.
Steven van Groningen, preşedinte & CEO Raiffeisen Bank, a subliniat: "Sunt mulţumit că în ciuda situaţiei fără precedent în care ne aflăm, veniturile băncii au crescut în primul semestru din 2020, ajungând la aproximativ 1,3 miliarde lei, cu 2% mai mult decât în semestrul 1 din 2019. Ritmul de creştere a creditelor nete (4% an pe an) a fost un factor important în menţinerea veniturilor băncii pe un trend ascendent. Merită să menţionăm faptul că depozitele şi lichidităţile clienţilor în conturi curente au crescut mult în prima parte a acestui an, astfel că putem vorbi de o majorare de 15%, de la an la an, dovedind încrederea de care ne bucurăm, dar şi responsabilitatea mare pe care o avem faţă de clienţii noştri".
Cheltuielile operaţionale ale Raiffeisen Bank au crescut mai ales din costurile cu personalul şi din cheltuielile făcute în zona de IT, în strânsă corelaţie cu strategia de a investi mai mult în aceşti doi piloni importanţi pentru succesul şi viitorul băncii: oamenii şi creşterea capabilităţilor digitale.
În perioada stării de urgenţă (martie-mai), instituţia bancară a procesat peste 27.000 de cereri de suspendare la plată ale clienţilor persoane fizice şi peste 3000 ale IMM-urilor şi companiilor mari, maia rată comunicatul.
Steven van Groningen a adăugat: "Chiar dacă am fost într-o situaţie cu totul specială şi dificilă, strategia băncii nu se modifică şi am continuat să lucrăm la proiectele noastre, să ne deservim clienţii, să ne protejăm angajaţii şi să ne sprijinim toţi partenerii, în cel mai bun şi sigur mod posibil. E adevărat că unele planuri s-au schimbat, anumite lucruri a trebuit amânate, cum a fost cazul aplicaţiilor de mobile banking vechi şi înlocuirea lor cu cele noi, însă pe partea de digitalizare am accelarat mult şi am avut evoluţii spectaculoase: o creştere de aproape 80% a numărului de tranzacţii realizate prin aplicaţiile online, o majorare cu aproape 20% a numărului clienţilor care utilizează servicii digitale (an pe an). Plăţile efectuate prin card de debit au crescut cu peste 80%, în timp ce numărul de plăti online către furnizori s-a dublat".
Numărul clienţilor digitali (cei care utilizează aplicaţiile de digital banking, Raiffeisen Online şi Smart Mobile) a depăşit 700.000 la mijlocul anului 2020, cu 19% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Banca deţinea peste 530.000 de carduri active în primele şase luni ale anului în curs, iar numărul de carduri de debit active a depăşit 2 milioane.
Raiffeisen Bank a primit aproximativ 6000 de cereri pentru credite IMM Invest şi a aprobat până acum peste 1.700 de cereri. De asemenea, banca a continuat să finanţeze startup-urile româneşti şi anul acesta prin programul factory by Raiffeisen Bank, 112 de antreprenori având oportunitatea de a accesa credite, în valoare totală de peste 4 milioane de euro.
La 30 iunie 2020, Raiffeisen Bank avea în portofoliu peste 2,12 milioane de clienţi persoane fizice, aproximativ 97.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 4880 de angajaţi lucrează în cele 350 sediii ale băncii prezente în toată ţară. Banca are o reţea de peste 770 de ATM-uri, aproximativ 23.000 de POS-uri şi 335 de maşini multifuncţionale.
1. Si gol
(mesaj trimis de Vag în data de 12.08.2020, 13:37)
Voi comparati YOY?
Pe bune toti stim cand au facut exituri masive de capital in 2017... restul ce au vandut dupa sunt multe active toxice, carnati financiari impachetati de maxim 10 centi la 1 euro.
Nu plangeti voi bancile, stau bine pe derivatele si colateralele platite de prosti...
Per total nu au pierderi ci au REAL profituri exponentiale in Romania inca din prima zi de sedere pe teritoriul nostru. Daca nu crezi intreaba actionarii care si-au recuperta profiturile babane de prin 2017.
Am spus si ma repet pe bursa ro se posteaza article liniare ce sustin ortaci financiari imobiliarei... si nu explica real relatia completa.
Rusinica! Rusinica! stai jos ai nota 3.
2. Bancile
(mesaj trimis de Nu plange în data de 12.08.2020, 13:39)
A si sa nu uitam de creditele NINJA ce sunt acordate de toate bancile credite cu peste 2000% peste valoarea reala.
Unde chiar daca plesnesc si se vand mai departe pe 10 centi pe 1 euro ei recupereaza pierderea completa de la Guvern prin Infuzie de la BCR sau chiar sadow banking cu Fondul de garantare (via trezoreria statului).
3. Ceva...
(mesaj trimis de A si inca în data de 12.08.2020, 13:55)
Aceasta banca este una din cel mai putin transparenta si secretomana banca cand vine vorba de exprimare corecta a tuturor costurilor ascunse.
Si inca ceva... Nu vede nimeni Cartelul format in piata?
Pe bune se vede izbitor de simplu dupa asemanarile ratelor de dobanda, si DAE si capital datorat.
Nu vede nimeni CARTELURILE FINANCIARE?
Nu se sesizeaza BNR-ul?
Nu il sesizeaza nimeni, normal, cau au fratie la impartire pe seama propulatiei.
Hai sa va dau eu in gat si sa va demonstrez cla CARTELURILE ce AU MONOPOL pe PIATA si manipuleaza la unison ratel de dobanda cat si totalurile datorate in piata de etc oameni institutii financiare.
Nu exista ca toate bancile sa aibe costuri interne egale, deci matematic nu exista ca toate sa ofere dobanzi identice alipite in cardasie cu alte banci.
Se vede din SATELIT in PIATA ca este MONOPOL impartin in MINIM 2 (chipurile nu e monopol complet).
Sa incepem:
CEC BANK, UNICREDIT BANK, BANCA TRANSILVANIA sunt Infratite neoficial dar simuleaza la indigo dobanzile in momentul in care expansiunea / cota de piata, costurile aferente de functionare, etc sunt diferite (Deci actionarii principali la radacinea circuitului pe fir a nominalelor datorate investitorilor / investitorului - banca, fond, ce e el..) ESTE O forma clara de MONOPOL FINANCIAR de catre o institutie financiara mai mare ca aceste banci (institutii ce ai ajutat la creearea lor sau la alimentarea lor)
Alt monopol la dobanda:
OTP, BCRS, ING, BANCA ROMANEASCA, BRD, (pe Raiffeisen nu prea dau de el exact caci are multe costuri finale ascunse, la astia tre sa tragi cu clestele toate cifrele) monopol si alipire la dobanda.
Acestea sunt cele 2 CARTELURI CE PERSISTA din 2008 minim...
E ca si cu ala de Are o firma internationala de OCHELARI si a cumparat toate firmele de renume si le pastreaza in piata sub o alta umbrela; dar la radacine el dicteaza preturile si trendul.
institutiile financiare din Romania sunt FAKE si monopolizate; am o banuiala ca e pe fir BNR-ul si Guvernul; caci noi inca nu sunte-m capitalisti complet; noi sunte-m stat socio capitalist unde fluxurile numerare in piata nu sunt dicatate de piata libera ci de M de Finante + BNR fostii securisti imbracati in haina de Miel.
Leumi de ce are dobanda unica diferita? Nu are cota de piata? Este prea curata si nu detine in raport procentual atatea active toxice in poltofoliu? Cine e in spatele la Leumi Bank? si banca Americana (care nu e banca americane, si nici banca nu cred ca e, eu un fel de institutie chipurile bancara; unde numele pare sa vrea sa lipeasca bine la oameni in timp ce 2-3 banci la noi in Romania vor pocni in 3-7 ani).
Cand se spar Aceste CARTELURI>
4. Romania sa isi rascumpere bancile
(mesaj trimis de Vali în data de 12.08.2020, 16:26)
bancile o vor duce bine din 2023 incolo - cam 8 ani.
pana in 2022-2023 o sa mai vedem niste M and A-uri (niste merge-uri si niste achizitii).
vor ramane maxim 15-17 banci pe piata...daca miscarea se intensifica poate 12-15.
statul Roman sa profite si sa cumpere bancile care pica (sau sa creeze legislatie care sa usureze accesul capitalului romanesc la preluari) ... trebuie redusa concentratia capitalului strain in sectorul bancar - de preferat la sub 50% (un deziderat extrem dar posibil pentru ca Romania sa recapete controlul la ea acasa).