PE FONDUL INFLAŢIEI ÎN ACCELERARE Oficialii Fed semnalează un ritm mai rapid de reducere a injecţiilor de lichiditate

În ciuda inflaţiei anuale din SUA, care a ajuns la o rată de 6,2% în octombrie, Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, continuă să opereze cu cea mai acomodativă politică monetară din istorie. Dobânzile sunt la intervalul 0,00%-0,25%, iar injecţiile lunare de lichiditate la 120 de miliarde de dolari, urmând să fie reduse cu 15 miliarde de dolari încă de luna aceasta. Fed a decis deja să reducă aceste injecţii de lichiditate, gradual pentru a nu speria pieţele, ceea ce ar trebui să ducă la finalul lunii iunie la încheierea achiziţiilor de active (QE). În ultimele zile însă, din ce în ce mai mulţi guvernatori ai Fed au semnalat că este de preferat un ritm rapid de reducere a achiziţiilor de active în condiţiile în care inflaţia nu dă semne de decelerare, ci din contră, de lărgire a categoriilor unde se consemnează majorări de preţuri.

Au mai existat voci din Fed care au sugerat acest scenariu în ultimele luni, dar era vorba în general de voci marginale, care aruncă diferite idei pentru a testa reacţiile din piaţă. De data aceasta însă, Richard Clarida, vicepreşedintele comitetului de politică monetară al Fed (FOMC), a sugerat practic că banca centrală ar putea să acţioneze mai din timp pentru a contracara creşterile de preţuri.

Clarida a spus că FOMC ar putea să discute la şedinţa de politică monetară din decembrie accelerarea ritmului prin care se reduc injecţiile de lichiditate, ceea ce implicit aduce mai aproape inclusiv posibilele majorări de dobândă care oricum sunt prognozate de piaţa americană să fie operate în a doua jumătate a lui 2022. Fed a lăsat uşa deschisă pentru o posibilitate precum cea menţionată, abordând problema cu flexibilitate - minuta şedinţei arată că Fed "este pregătit să ajusteze ritmul" - în condiţiile în care oficialii băncii centrale consideră că achiziţiile de active trebuie încheiate cu totul înainte de a opera o primă majorare de dobândă.

Richard Clarida a afirmat că riscurile la adresa inflaţiei sunt orientate în sus în perioada următoare şi că se aşteaptă la o creştere economică "foarte puternică" în trimestrul al patrulea din 2021.

Amintim că în Congresul american încă de discută despre un nou program multianual de stimulare fiscală a economiei după ce în această lună a fost aprobat şi semnat de către preşedintele american Joe Biden un alt program multianual de cheltuieli de infrastructură de peste un trilion de dolari.

"O să mă uit foarte atent la datele pe care le primim de acum şi până la şedinţa (Fed) din decembrie şi s-ar putea să fie adecvat să avem o discuţie la şedinţa respectivă despre accelerarea ritmului în care ne reducem bilanţul", a spus Clarida, recent, la un eveniment organizat de Fed San Francisco.

De asemenea, în ultimele zile, Christopher Waller, un alt guvernator al Fed, a declarat că ar prefera un ritm mai rapid de reducere a injecţiilor de lichiditate, care ar da băncii centrale ceva mai multă flexibilitate pentru a majora dobânzile "dacă va fi necesar".

"Ameliorarea rapidă a situaţiei din piaţa muncii şi deteriorarea datelor pe inflaţie mă fac să înclin către un ritm mai rapid de reducere a achiziţiilor de active şi a unei ieşiri mai rapide din politica acomodativă în 2022", a spus Waller la un eveniment ţinut la finalul săptămânii trecute de către Centrul american pentru Stabilitate Financiară, adăugând: "Cred că politica (monetară) va trebui să pivoteze către o reducere mai rapidă a achiziţiilor în funcţie de datele care vor veni în perioada următoare".

Comentariile celor doi au avut ceva reverberaţii în piaţa de datorie americană, de 22 de trilioane de dolari, randamentul titlurilor de trezorerie din SUA - cele mai volatile la ajustările de politică din partea Fed - reluând tendinţa ascendentă, un semnal al percepţiei din piaţă cu privire la posibilitatea materializării unei normalizări mai rapide a politicii monetare.

Fed-ul e practic obligat să abordeze prudent problema inflaţionistă în condiţiile în care s-a ajuns la o rată anuală nemaiatinsă de peste 30 de ani. Unii analişti arată chiar că pe formula de calcul a inflaţiei din anii 1970 ritmul creşterilor de preţuri de astăzi l-a depăşit pe cel din perioada Fed-ului lui Paul Volcker.

Totodată, Andreas Steno Larsen, strategul-şef de la Nordea Bank pe dobânzi şi forex, arată că Fed s-a mişcat incredibil de rapid - în câteva săptămâni - dintr-un scenariu definit de ideea că "nu va reduce niciodată achiziţiile de active" la faptul prezent că acest proces este mult prea lent în momentul de faţă. Acesta ridică posibilitatea ca Fed să majoreze dobânzile încă din prima jumătate a lui 2022, în condiţiile în care alţi analişti - chiar o majoritate - consideră că Fed nu va opera prima majorare de dobândă decât abia în 2023.