PE FONDUL INVAZIEI RUSE A UCRAINEI Companiile abandonează listările

Companiile renunţă la ofertele publice iniţiale (IPO) şi la alte tranzacţii planificate să le lanseze pe pieţele de capital, în condiţiile în care investitorii evită să facă plasamente în urma invadării Ucrainei de către Rusia, arată o analiză Wall Street Journal (WSJ).

Pe pieţele de acţiuni, societăţile din Europa au renunţat la tranzacţii în valoare totală de 634,31 milioane de dolari, în februarie 2022, faţă de numai 140,4 milioane de dolari în aceeaşi lună din 2021, potrivit cifrelor Dealogic, preluate de WSJ. Cea mai mare parte a acestor tranzacţii - aproximativ 608 milioane de dolari - a fost anulată în ultima săptămâna a lunii trecute, interval în care firmele din regiune au strâns doar 61,94 milioane de dolari din tranzacţii cu acţiuni. Amintim că Rusia a început invazia Ucrainei în 24 februarie.

În SUA, companiile au renunţat la tranzacţii evaluate la 1,17 miliarde de dolari în februarie 2022, în creştere faţă de numai 350 de milioane de dolari - tranzacţii anulate în urmă cu un an, conform Dealogic.

"Piaţa este relativ închisă", spune Josh Weismer, şeful diviziei de pieţe de capital din cadrul Mizuho Americas, adăugând: "În cele din urmă, volatilitatea guvernează această perioadă în America, dar şi în Europa. Situaţia geopolitică a făcut ca firmele şi investitorii să amâne foarte uşor tranzacţiile".

Efima Oy, o companie finlandeză care oferă servicii cloud, a decis să renunţe la listarea pe care o avea planificată pe Nasdaq First North Growth Market - divizie a Nasdaq Nordic.

"Am avut un mare ghinion cu momentul ales pentru IPO", a declarat Tero Salminen, directorul executiv al Efima, adăugând că societatea începuse marketingul pentru ofertă pe 8 februarie şi plănuia să strângă 15 milioane de dolari, dar pe fondul crizei din Ucraina a pierdut încrederea pieţei.

Şi Fred. Olsen Windcarrier ASA, companie norvegiană care instalează turbine eoliene, anunţa cu doar câteva zile înainte de invazia rusă că îşi va amâna IPO-ul planificat la Bursa de Valori din Oslo. "În perioada de book building, condiţiile de piaţă pentru IPO au fost grav afectate", a precizat compania.

Alte tranzacţii amânate sau anulate includ IPO-ul FlexEnergy Green Solutions Inc. pe principala piaţă a Nasdaq SUA, listarea firmei de instrumente medicale Cardiva Medical Inc. la New York Stock Exchange şi oferta Scana ASA, compania-mamă a unui grup de furnizori de echipamente şi servicii pentru industria navală, la Oslo, arată Dealogic. OpenExchange Inc., o companie care gestionează IPO-uri în numele marilor bănci de investiţii, s-a lovit de o scădere semnificativă a roadshow-urilor pe care companiile le folosesc pentru a măsura apetitul investitorilor. "Lucram la 75 de oferte în februarie, iar luna aceasta numărul a scăzut la cinci", spune directorul executiv al OpenExchange, Mark Loehr, concluzionând: "Acest lucru demonstrează că oamenii nici măcar nu «testează apele»".

• Tranzacţii de 3,9 miliarde de dolari la LME, anulate

Unele fonduri speculative care tranzacţionează la Bursa Metalelor din Londra (LME) au fost lovite puternic de decizia acestei pieţe de a suspenda, marţea trecută, tranzacţiile cu nichel, respectiv de a anula toate tranzacţiile de la începutul zilei, ceea ce îi determină să plece de pe această platformă.

"LME a fost pâinea mea foarte mult timp, aşa că este sfâşietor ce se întâmplă", spune, citat de Bloomberg, Luke Sadrian, manager de fond la Commodities World Capital, adăugând: "Având în vedere incertitudinea actuală, părăsesc toate poziţiile mele LME, în ciuda faptului că sunt extrem de optimist în privinţa cuprului."

Intervenţia drastică a LME a survenit în cea mai volatilă zi din istoria modernă a pieţei, deoarece preţurile care au urcat puternic au făcut ca brokerii şi clienţii să se confrunte cu apeluri în marjă uriaşe împotriva poziţiilor cu pierderi. Atunci, LME a anunţat că tranzacţiile din ziua respectivă - în valoare de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, conform calculelor Bloomberg - vor fi anulate. Bursa a subliniat că avansul preţurilor a creat un "risc sistemic" pentru piaţă, generând apeluri în marjă mult mai mari decât au existat vreodată, respectiv un risc semnificativ de neplată.

• Preţurile gazelor continuă să scadă în Europa

Preţurile de referinţă ale gazelor naturale în Europa au scăzut vineri, pentru a patra zi consecutiv, după ce Rusia a anunţat că exclude o serie de materii prime importante de pe lista produselor care vor fi afectate de restricţii la export, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

La Bursa din Amsterdam, cotaţiile de referinţă ale gazelor cu livrare în luna următoare au scăzut vineri cu 8,2%, până la 116 euro pentru un Megawatt-oră, adică mai puţin de jumătate faţă de maximumul istoric atins luni.

Rusia a anunţat joi o interdicţie la export pentru aproximativ 200 de produse, după ce economia rusă a fost afectată de sancţiuni ca urmare a invadării Ucrainei. Însă Moscova nu a limitat vânzările de energie şi materii prime, cea mai mare contribuţie a Rusiei la comerţul mondial. Interdicţia se aplică până la finele acestui an.

Acest anunţ a liniştit pieţele cu privire la o posibilă limitare a livrărilor de gaze spre Europa. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, fiind responsabilă pentru 40% din importurile blocului comunitar. Datele furnizate de operatorii de reţea arătau că, vineri, exporturile de gaze naturale ruseşti prin Ucraina continuau în mod normal.

Cu toate acestea, traderii urmăresc în continuare modul cum evoluează războiul din Ucraina, având în vedere că prezenţa trupelor ruseşti reprezintă un risc la adresa reţelelor energetice. La începutul săptămânii trecute, oficialii ruşi şi ucraineni au lansat avertismente cu privire la riscurile la adresa infrastructurii de tranzit al gazelor, după ce trupele ruseşti au intrat în staţiile care pompează gaze naturale spre Europa. De asemenea, Rusia a ameninţat că va întrerupe livrările de gaze naturale via conducta Nord Stream 1 spre Europa.

• Guvernele lumii caută soluţii pentru atenuarea impactului creşterii preţurilor carburanţilor

Preţurile de vânzare cu amănuntul ale benzinei şi motorinei au crescut la niveluri record în multe ţări din lume, săptămâna trecută, determinând guvernele din Brazilia până în Franţa să ia în considerare creşterea subvenţiilor sau reducerea accizelor pentru a proteja consumatorii de presiunea financiară, transmite Reuters, conform news.ro.

Măsurile reflectă riscurile economice şi politice pe care guvernele le văd în creşterea actuală a preţurilor energiei, care a fost determinată de o revenire a cererii de combustibil din cele mai negre zile ale pandemiei de coronavirus şi de întreruperile aprovizionării ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Dacă preţurile vor continua să crească, aşa cum se aşteaptă mulţi analişti, acestea ar putea reduce creşterea economică, ar putea duce la un consum mai scăzut şi, în unele cazuri, ar putea declanşa tulburări politice. În ultimii ani, creşterea preţurilor combustibililor a provocat proteste violente în ţări precum Kazahstan, Iran şi Zimbabwe, soldate cu victime.

"Preţurile mari ale energiei pentru o perioadă lungă de timp, riscurile de raţionalizare a energiei şi, în cele din urmă, o recesiune cresc pe zi ce trece", a declarat Livia Gallarati, analist la Energy Aspects.

Statele Unite au impus marţi o interdicţie a importurilor de petrol din Rusia, ca represalii pentru invadarea Ucrainei de către Moscova, iar Marea Britanie a anunţat că le va elimina treptat.

În acest context, analiştii JPMorgan Chase & Co. şi Bank of America Corp. au anticipat că întreruperile fluxurilor de petrol ruseşti ar putea împinge preţul petrolului la 185-200 de dolari pe baril.

În Statele Unite, preţul mediu al benzinei a atins deja un record de 4,3 dolari pe galon săptămâna trecută.

Administraţia preşedintelui american Joe Biden a încercat să combată creşterea costurilor energiei suportate de consumatori în SUA şi în străinătate, orchestrând eliberarea a milioane de barili de ţiţei din rezervele de strategice, în comun cu alte ţări consumatoare. Dar Washingtonul a refuzat până acum să intervină direct la pompele de vânzare cu amănuntul cu scutiri fiscale fiscale sau subvenţii directe.

Irlanda a anunţat miercuri că va reduce accizele la benzină şi motorină până la sfârşitul lunii august, pentru a uşura povara creşterii rapide a preţurilor la benzină.

Portugalia a redus, de asemenea, de vineri, taxa specială percepută pentru carburanţi, pentru a face faţă unei creşteri fără precedent a preţurilor energiei.

În Franţa, cu doar o lună înainte de alegerile prezidenţiale, preşedintele Emmanuel Macron a declarat că guvernul său va anunţa în curând măsuri pentru a ajuta gospodăriile care se confruntă cu preţurile mari ale combustibilului şi a subliniat că a cheltuit deja 20 de miliarde de euro pe an pentru a tempera costurile benzinei şi energieei.

Guvernul brazilian ia în considerare, de asemenea, un nou program de subvenţii pentru motorină şi benzină pentru a ajuta consumatorii, a informat ziarul O Estado de S. Paulo.

Guvernul ceh va elimina amestecul obligatoriu de biocomponente în combustibili şi va elimina o taxă rutieră pentru a contracara creşterea preţurilor.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat că guvernul va face tot posibilul pentru a reduce preţurile ridicate şi pentru a ajuta populaţia.

• FMI îşi va reduce previziunile pentru creşterea economiei mondiale

Fondul Monetar Internaţional (FMI) îşi va reduce previziunile privind creşterea globală luna viitoare, din cauza războiului din Ucraina, a anunţat recent directorul său, Kristalina Georgieva, avertizând că intrarea Rusiei în incapacitate de plată nu mai este "un eveniment improbabil", notează AFP.

FMI şi Banca Mondială îşi vor ţine reuniunile de primăvară prin videoconferinţă în săptămâna 18 aprilie, conform Agerpres.

"Avem un impact tragic al războiului asupra Ucrainei. Avem o contracţie semnificativă în Rusia şi vedem impactul probabil asupra perspectivei noastre pentru economia globală", a spus Kristalina Georgieva, menţionând: "Vom veni luna viitoare cu o revizuire în scădere a previziunilor noastre de creştere globală".

În timp ce economia mondială nu şi-a revenit încă din pandemia de COVID-19, "o criză ca nicio alta", acum trece printr-un "teren şi mai şocant", a subliniat Kristalina Georgieva. Oficialul FMI a mai spus: "Se întâmplă ce era de neconceput, avem un război în Europa".

Pentru Rusia, FMI consideră că sancţiunile "fără precedent" impuse de ţările aliate duc la "o contracţie bruscă a economiei şi o recesiune profundă". Intrarea Rusiei în incapacitate de plată "nu mai este un eveniment improbabil", a continuat Kristalina Georgieva, menţionând în acelaşi timp că problema nu este disponibilitatea banilor, ci incapacitatea de a-i folosi, deoarece ţara a fost izolată de sistemul financiar mondial.

• Goldman Sachs: "Condiţiile financiare globale, la cel mai dificil nivel din 2009"

Condiţiile financiare pe plan global sunt la cel mai dificil nivel din mai 2009, conform unui index realizat de banca americană de investiţii Goldman Sachs, posibil semn al unei încetiniri a economiei mondiale, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Indexul se situa, vineri, la 100,92 puncte, cu 130 puncte de bază mai mic faţă de nivelul de dinaintea invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie.

Condiţiile financiare pe pieţele emergente sunt la cel mai dificil nivel din decembrie 2008, la 102,47 puncte, iar în Rusia la cel mai redus nivel, 128,83 puncte.

Pentru realizarea indicelui, Goldman Sachs analizează cursul de schimb, evoluţiile instrumentelor de capital propriu şi ale costurilor de împrumut.