Poliţia germană a percheziţionat, săptămâna aceasta, locuinţele a 36 de persoane acuzate de publicarea unor mesaje care incită la ură în mediul online, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul poliţiei nemţeşti.
Majoritatea raidurilor au vizat persoane care au publicat pe internet mesaje motivate politic, conform Oficiului Federal al Poliţiei Criminale.
Percheziţiile au vizat şi două persoane acuzate că au publicat conţinut cu trimitere la un extremist de stânga, precum şi o persoană acuzată de ameninţări şi hărţuire bazată pe orientarea sexuală a cuiva.
Holger Munch, preşedintele Biroului Federal al Poliţiei Criminale, a afirmat: "Societatea noastră liberă nu trebuie să permită un climat de frică, ameninţare şi violenţă, fie pe stradă, fie pe internet".
Raidurile au avut loc în timp ce germanii dezbat proiectul unei noi legi privind reţelele de socializare online, menit să distrugă discursul bazat pe ură, o măsură pe care mai mulţi experţi au declarat-o neconstituţională, scrie New York Times (NYT).
Măsura, susţinută de ministrul Justiţiei, Heiko Maas, va amenda Facebook, Twitter şi alte asemenea platforme din mediul cibernetic cu sume de până la 53 de milioane de dolari (50 de milioane de euro) dacă nu reuşesc să elimine discursurile bazate pe ură şi alte forme de conţinut ilegal.
Potrivit Cnet.com, proiectul de lege solicită site-urilor să elimine cel puţin 70% din conţinutul necorespunzător în termen de 24 de ore de la publicarea acestuia.
Potrivit unui studiu guvernamental recent, Facebook a şters doar 39% din discursurile de ură ilegale în termen de 24 de ore, în lunile ianuarie şi februarie, în ciuda semnării unui cod de conduită în anul 2015, în care promitea că va respecta acest standard. Twitter a şters doar 1%, precizează NYT.
În conformitate cu legea germană aflată deja în vigoare, utilizatorii de reţele de socializare sunt supuşi unei serii de pedepse în cazul publicării de materiale ilegale, inclusiv pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani pentru incitarea la ură rasială.
În ţara noastră, profilul personal de Facebook este spaţiu public, nu privat, potrivit unei hotărâri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în data de 27.11.2014.
Chiar în situaţia în care profilul deţinut pe reţelele de socializare este privat, acesta tot permite vizualizarea conţinutului publicat de către un anumit număr de persoane (selectate de utilizator).