PENTRU CLIENŢII CARE SE ASIGURĂ LA NN ASIGURĂRI DE VIAŢĂ ING Bank reduce avansul la creditele ipotecare de la 25% la 15%

• Dobânzile vor fi mai avantajoase pentru un avans mai mare

ING Bank reduce avansul minim pentru creditele ipotecare de la 25% la 15% pentru clienţii care vor încheia o asigurare de viaţă de grup la NN Asigurări de Viaţă, potrivit informaţiilor furnizate de bancă şi citate de Agerpres. Acestea arată, însă, că dobânzile vor fi mai avantajoase pentru un avans mai mare.

Reprezentanţii băncii au precizat: "Începând cu data de 21 ianuarie 2017, nivelul avansului minim solicitat pentru credite ipotecare va fi redus la 15%, faţă de 25% în prezent. Dobânda la credite ipotecare, pentru un avans de 15%, va rămâne egală cu 4,3% (ROBOR3M+3,4%). Pentru un avans mai mare sau egal cu 25% din preţul de achiziţie al locuinţei, dobânda se va reduce cu 0,45 puncte procentuale, ajungând la 3,85% (ROBOR3M+2,95%)".

Potrivit ING Bank, această decizie are la bază analiza efectelor Legii dării în plată, care prevede ştergerea întregii datorii în momentul cedării către bancă a imobilului pus garanţie într-un contract de credit.

"Numărul cererilor de dare în plată primite din partea clienţilor ING a fost destul de redus, de ordinul zecilor. Clienţii cu probleme reale în ceea ce priveşte plata ratelor au primit soluţii individuale de restructurare", a anunţat instituţia financiară.

Ştefan Radu, director Dezvoltare Produse Retail din cadrul băncii, a subliniat: "Am decis să reducem avansul de la 25% la 15% pentru a face creditul de achiziţie a unei locuinţe mai accesibil şi a răspunde astfel cererii de credite ipotecare, care a rămas constantă pe parcursul anului trecut. Ne-am luat un orizont de timp de şase luni pentru a reevalua nivelul avansului solicitat pentru creditele ipotecare, suficient pentru a observa evoluţia, dar şi particularităţile solicitărilor de dare în plată primite. Aşteptăm curând şi clarificările Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte aspectele potenţial neconstituţionale ale Legii dării în plată".

În cazul creditelor de investiţii imobiliare şi a împrumuturilor de consum garantate cu ipotecă, condiţiile de acordare rămân nemodificate, suma acordată neputând depăşi 65% din valoarea evaluată a imobilului adus în garanţie (avansul fiind, deci, de 35%).

Pentru toate creditele garantate cu ipotecă, mai puţin cele de consum, perioada maximă de rambursare nu va depăşi 30 de ani. Creditele de consum garantate cu ipotecă vor putea fi rambursate ca şi până acum, pe o perioadă de maximum cinci ani, au completat reprezentanţii băncii.

Jumătate din sistemul bancar românesc, care acoperă aproape întreaga cotă de piaţă, a majorat avansurile solicitate pentru acordarea creditelor cu ipotecă, în contextul adoptării Legii dării în plată.

Printre instituţiile bancare ce au adoptat această măsură se numără BRD Groupe Societe Generale, OTP Bank, Banca Transilvania, Piraeus Bank, Banca Comercială Carpatica, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, CEC Bank, BCR, ING Bank, Bancpost, Banca Românească, Intesa San Paolo, Garanti Bank, UniCredit Bank, ele majorând avansul la 20% până la 50%, de la caz la caz.

La doar câteva luni de la adoptarea acestei măsuri, unele instituţii financiare au început să reducă avansurile majorate cu puţin timp înainte, atât în condiţiile în care creditarea a scăzut, dar şi ca urmare a faptului că efectele adoptării acestei legi nu au fost cele estimate.

Creşterea avansului la creditele ipotecare a fost o mişcare publicitară din partea băncilor, consideră Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), opinând, în urmă cu câteva luni, că un factor care a dus la majorarea avansului a fost acela că împrumuturile ipotecare acordate de bănci erau aproape exclusiv prin programul Prima Casă, cu avans de 5%.

Legea dării în plată, redactată de avocatul Gheorghe Piperea şi promovată de fostul deputat PNL Daniel Cătălin Zamfir, actual senator de Braşov, a intrat în vigoare la data de 13 mai 2016, în contextul în care cursul CHF/Leu a explodat în urmă cu doi ani şi nicio altă măsură legislativă care să vină în ajutorul împrumutaţilor în moneda elveţiană nu a fost adoptată şi aplicată.

Acum, atât băncile, cât şi debitorii aşteaptă decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la Legea Conversiei, adoptată de Parlament şi trimisă de Guvern judecătorilor de la CCR.