PENTRU INCOMPATIBILITATEA LEGII NOASTRE CU CEA EUROPEANĂ Instanţa a admis sesizarea CCR într-un contract de credit în CHF

Alexandra Burada: "Am solicitat instanţei de executare sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651, 666 şi 713 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă. Sesizarea vizează incompatibilitatea dispoziţiilor naţionale cu legislaţia europeană şi jurisprudenţa obligatorie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene precum şi cu drepturile instituite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispoziţii pe care România este obligată să le respecte."

• Obiectul dosarului este contestaţie la executare

Judecătoria Cornetu a admis, ieri, sesizarea Curţii Constituţionale a României formulată de doi debitori împrumutaţi în franci elveţieni (CHF), într-un dosar având ca obiect Contestaţie la executare, după cum ne-a transmis avocata Alexandra Burada. Aceasta ne-a precizat: "Am solicitat instanţei de executare sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651, 666 şi 713 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă. Sesizarea vizează incompatibilitatea dispoziţiilor naţionale cu legislaţia europeană şi jurisprudenţa obligatorie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene precum şi cu drepturile instituite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispoziţii pe care România este obligată să le respecte. Articolele al cărui control constituţional s-a cerut nu permit consumatorilor formularea de apărări în cadrul contestaţiei la executare ce vizează validitatea titlului în baza căruia se solicită executarea silită (respectiv articolul 713 alineatul 2 nu permite invocarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale), dar nici efectuarea unui test de proporţionalitate conform art. 8 CEDO.

În prezenta cauză, contestatorii au calitatea de consumatori, fiind deţinătorii unui credit în CHF contractat pentru construirea unei locuinţe, ne-a menţionat Alexandra Burada.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat cu caracter obligatoriu asupra obligaţiei instanţelor naţionale de a analiza din oficiu caracterul abuziv al unor clauze contractuale.

Astfel, din jurisprudenţa CJUE, care, în temeiul Constituţiei şi al Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, este obligatorie pentru instanţele naţionale, rezultă că normele naţionale de procedură civilă trebuie să respecte normele de protecţie ale consumatorilor, astfel cum acestea sunt instituite prin reglementările internaţionale cu caracter obligatoriu, conform avocatei Burada, care ne-a mai spus: "În speţa de faţă, nu numai că debitorii consumatori nu beneficiază de garanţii procedurale, însă Codul de Procedură civilă instituie măsuri contrare reglementărilor obligatorii, chestiune ce rezultă din maniera în care legiuitorul a înţeles să se realizeze acest proces. Articolul ce reglementează procedura de încuviinţare a executării silite ne arată că verificarea realizată de instanţă este una strict formală, că debitorul este lipsit în această etapă de o apărare corespunzătoare (procedura se realizează fără citarea părţilor) şi fără o garanţie că instanţa va analiza anterior încuviinţării măsurii care poate genera cea mai gravă ingerinţă, chestiuni obligatorii ca de exemplu validitatea titlului executoriu (în cazul nostru prin verificarea eventualelor clauze abuzive) sau efectuarea unui test de proporţionalitate conform art. 8 din CEDO.

Articolul 713 alin. 2 refuză consumatorului dreptul de a solicita, a posteriori, controlul titlului executoriu dar şi a măsurii luate din perspectiva Directivei 93/13, precum şi a art. 8 din CEDO şi chiar instanţei de executare, dreptul de a realiza acest control, în cadrul acestei proceduri, în contra legislaţiei unionale şi interpretării obligatorii a acesteia.

Opinia mea este aceea că o juxtapunere corectă şi constituţională a acestor prevederi ar fi instituirea unui control anterior, în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, deoarece o atare măsură ar acorda o garanţie procedurală completă debitorului consumator care nu ar mai fi supus ulterior limitărilor şi obstacolelor procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă (termenul limitativ de depunere al contestaţiei la executare, suspendarea executării cu plata unei cauţiuni etc)".

Conform doamnei Burada, în lumina textelor invocate şi a direcţiei instituite la nivel european, o abordare constituţională ar fi aceea de a inversa poziţia debitorului consumator în procedura de executare silită prevăzută în Codul de Procedură Civilă, care, la acest moment, nu numai că nu oferă o garanţie procedurală, ci îl pune pe acesta într-o poziţie în care este aproape imposibil că acesta să îşi realizeze drepturile.

• Cele trei articole invocate încalcă prevederile Constituţiei României, respectiv:

Articolul 20

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Articolul 21

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Articolul 148 Alin 2

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, din Constituţia României, pentru următoarele considerente:

Prin Legea 310/2018 Codul de procedură civilă, a fost modificat după cum urmează:

67. La articolul 713, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun".

Elementul de noutate faţă de vechea reglementare se referă la sintagma finală: "inclusiv o acţiune de drept comun" propunerea a fost înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii fiind eliminate astfel posibilitatea instanţei de a mai mai judeca o cerere de constatare a caracterului abuziv al unor clauze în cadrul contestaţiilor la executare, la cerere consumatorului, categorie care beneficiază de o protecţie specială.