Indicele bursier S&P 500 a încheiat, vineri, cel mai bun trimestru din anul 2009 încoace, referinţa bursei americane afişând un avans de peste 13% în primele trei luni din acest an, raliul făcându-şi apariţia după perioadele intense de volatilitate şi deprecieri care au caracterizat prima jumătate din luna octombrie şi, în mod special, luna decembrie a anului trecut, când pieţele financiare şi-au "exprimat" fricile cu privire la direcţia în care politica Rezervei Federale (Fed) de creştere a cos-tului creditului şi de restricţionare cantitativă va duce economia americană.
Perioada de "răbdare" adoptată de Fed la începutul anului, care a urmat prăbuşirii de circa 20% a indicelui din luna decembrie, a sporit apetitul pentru risc al investitorilor şi implicit a impulsionat şi cotaţia acţiunilor listate la Wall Street, în timp ce veştile cu privire la un potenţial acord comercial între Statele Unite şi China au animat atât pozitiv cât şi negativ bursele americane, potrivit inves-ting.com. Un alt element important pentru evoluţia recentă a acţiunilor americane au fost rezultatele financiare peste aşteptări publicate de către companiile listate.
În aceste condiţii, S&P 500 a înregis-trat un salt de 7,87% în luna ianuarie, cel mai mare din luna octombrie 2015 încoace, în timp ce în lunile următoare avansul s-a temperat, indicele american marcând aprecieri de 2,97% în februarie, respectiv 1,8% în martie.
Walter Davis, strategul-şef de inves-tiţii al Invesco Alternatives a precizat pentru Reuters: "Cred că este un final perfect pentru un trimestru excepţional. (...). După părerea mea, ceea ce impulsionază piaţa, printre altele, este optimismul cu privire la rezolvarea dis-putei comerciale între Statele Unite şi China".
Vineri, principalii indici americani au terminat ziua în teritoriul pozitiv, S&P 500 marcând un avans de 0,67%, până la un nivel de 2,834.4 puncte, la o distanţă de circa 3% faţă de maximul istoric atins la sfârşitul lunii septembrie 2018. A fost o evoluţie ce a apărut atât pe fondul poziţiei consilierului economic al preşedintelui american Donald Trump, care a cerut băncii centrale (Federal Reserve) să reducă dobânda de referinţă cu 0,5 puncte procentuale şi să încheie procesul de reducere a bilanţului băncii centrale, cât şi al informaţiilor conform cărora negocierile de săptămâna trecută dintre Washington şi Beijing au fost "sincere şi constructive".
Pe o tendinţă ascendentă s-a situat şi preţul petrolului, sortimentul WTI (West Texas Intermediate) marcând un avans de 32% în trimestrul întâi din 2019, după un picaj de până la 44% în trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce, în comparaţie, preţul aurului, considerat un activ cu grad de risc redus, a înregistrat o creştere de doar 0,7% în primele trei luni ale anului curent, spre deosebire de o apreciere de aproape 8%, marcată de cotaţia metalului preţios în trimestrul anterior.
Odată cu schimbarea de politică a Fed şi îmbunăţirea perspectivei negocierilor comerciale din aceste prime trei luni, îngrijorarea şi atenţia investitorilor s-au mutat, în ultimul timp, către indicatorii de prognoză ai unei viitoare recesiuni, precum inversiunea randamentelor titlurilor de trezorerie americane pe trei luni şi zece ani, care s-a petrecut recent.
Pe acest subiect, într-o serie de Tweet-uri, preşedintele Rezervei Federale din Minneapolis, Neel Kashkari, s-a arătat convins că inversiunea curbei randamentelor nu reprezintă în mod categoric un semnal al unei recesiuni iminente.
Acesta susţine că, pur şi simplu, investitorii în obligaţiuni transmit către Fed mesajul că banca centrală a adoptat o politică mult prea restrictivă prin reducerea bilanţului (care conţine obligaţiuni de trezorerie), Kashkari afirmând că se aşteaptă ca economia Statelor Unite să-şi continue expansiunea, a doua cea mai lungă din istoria SUA.
La rândul său, în ceea ce priveşte continuarea raliului marcat în primele trei luni din acest an, Bob Parker de la Quilvest Investment, a notat că trimestrul al doilea din acest an va fi pozitiv, dar mai ezitant în ceea ce priveşte avansul cotaţiilor, potrivit Bloomberg.
Acesta a adăugat: "Cred că factorii care pot acţiona ca suport sunt datele (macro) economice (pozitive) şi îmbunătăţirea rezultatelor financiare mai slabe din trimestrul întâi. În plus, băncile centrale stau pe margine, fapt care este de natură să susţină cotaţiile. Un factor final care merită menţionat este că, dacă privim sondajele privind poziţiile investitorilor, se ajunge la concluzia că există mulţi bani care nu sunt investiţi. Nu toţi investitorii au avut încredere în dezvoltarea unui raliu în primul trimestru al anului şi sunt foarte mulţi care încă au poziţii defensive".
• Salt de 9% pentru BET, după primele trei luni ale anului, care mai are nevoie de o creştere de 4,7% pentru a ajunge la nivelul avut înaintea anunţării măsurilor din OUG 114
La Bucureşti, BET a urcat cu 8,96%, în primul trimestru din 2019, până la 8.045,38 puncte, într-o mişcare de revenire după căderea pieţei de la finalul anului trecut, scădere declanşată de avalanşa de vânzări apărută în urma anunţării de către Guvernanţi a măsurilor care s-au materializat în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018. Practic, indicele mai are nevoie de o creştere de circa 4,7% pentru a ajunge la nivelul avut înaintea anunţării măsurilor din OUG 114.
A fost un raliu apărut pe fondul unui cumul de factori, din care se evidenţiază publicarea rezultatelor financiare preliminare pentru anul trecut şi a convocatoarelor cu propunerile de dividende, care oferă din nou randamente atrăgătoare pentru investitori, în condiţiile unor preţuri relativ scăzute, dar şi a zvonurilor şi informaţiilor apărute în spaţiul public privind domolirea severităţii măsurilor incluse în OUG 114.
Din cadrul indicelui, cel mai bun parcurs a fost marcat de titlurile OMV Petrom (SNP), care s-au apreciat cu 19,4% în condiţiile în care, pentru 2018, profitul net raportat de grupul petrolier a urcat cu peste 64%, la patru miliarde de lei, iar conducerea companiei a înaintat acţionarilor propunerea unui dividend de 0,27 lei/titlu, echivalentul unui randament brut de 8% în raport cu preţul de închidere din data de 5 februarie (ziua dinaintea anunţării propunerii de dividend). În plus, preţul ţiţeiului Brent, relevant pentru piaţa europeană, a cărui evoluţie are potenţialul de a influenţa cotaţia SNP, a urcat cu 27,12%, în primul trimestru din acest an.
În aceste condiţii, preţul acţiunii companiei petroliere este printre puţinele de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) care au reuşit să depăşească cotaţia din 18 decembrie 2018, ultima zi în care piaţa noastră a trăit fără spectrul prevederilor din Ordonanţa 114.
După ce a fost liderul randamentului total (preţ acţiune plus dividend) din BET în anii 2017 şi 2018, Nuclearelectrica (SNN) s-a situat din nou pe radarul investitorilor, cotaţia producătorului de energie înregistrând, după primele trei luni ale anului curent, un salt de 19,24%, în condiţiile în care, foarte probabil, compania va distribui acţionarilor aproape integral profitul anului trecut de 390,54 milioane de lei.
Practic, dividendul pe acţiune se ridică la 1,25670615 lei care, raportat la cotaţia SNN din data de 20 martie, ziua anunţării propunerii companiei, livrează investitorilor un randament brut de 13,1%, printre cele mai mari din cadrul componentelor indicelui BET.
Un parcurs bun au avut şi acţiunile Romgaz (SNG), care au marcat un avans de 16,37%, după primele trei luni din 2019, conducerea companiei controlată de Stat înaintând către acţionari propunerea unui dividend de 4,17 lei/titlu, care, raportat la cotaţia emitentului din data de 22 martie, oferă investitorilor un randament brut de 13%.
La finalul săptămânii trecute, Guvernul a adoptat Ordonanţa prin care a mai amorţit din severitatea prevederilor şoc inlcuse în OUG 114, cele mai importante modificări fiind aplicate sectorelor bancar şi energetic, în jurul cărora practic pivotează activitatea bursei noastre.
Ieri, cu jumătate de oră înaintea închiderii şedinţei de tranzacţionare, indicele BET afişa o creştrere de 1,15%, până la 8.137,84 de puncte.