PESTE TREI MILIARDE EURO ZAC ÎN CONTURILE BNR Lipsa sistemelor de management şi control a blocat accesarea prefinanţării din PNRR

"Asigurăm, practic, prin hotărârile de guvern de astăzi şi cele care vor urma miercuri, transmiterea primei cereri de finanţare în cadrul PNRR. Este vorba de suma de 3 miliarde de euro care, alături de suma deja asigurată de 3,7 miliarde euro prin prefinanţare, care ne creează premisele ca, până la finele anului, să putem să beneficiem de suma totală de zece miliarde de euro asiguraţi prin PNRR", a declarat premierul Nicolae Ciucă, la începerea şedinţei de guvern.

Autorităţile de la Bucureşti implicate în gestionarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se pregătesc ca, la finalul lunii mai, să depună prima cerere de finanţare la Comisia Europeană. În prealabil, a fost însă nevoie ca ieri Guvernul să aprobe o hotărâre prin care a modificat organigrama Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, unde vor fi angajate încă 536 de persoane, pentru a operaţionaliza sistemele de management şi control a proiectelor finanţate din PNRR.

Amintim că primii bani din prefinanţarea de 3,7 miliarde euro au intrat în conturile Băncii Naţionale a României în luna decembrie 2021, iar a doua tranşă a ajuns în ţară în cursul lunii ianuarie 2022, dar, de atunci şi până acum, Guvernul nu a tras niciun leu din suma respectivă pentru a efectua plăţi măcar în contul proiectelor de infrastructură deja demarate de beneficiari, proiecte ce sunt prinse în PNRR.

"Nu am cheltuit bani din prefinanţarea de 3,7 miliarde euro, pentru că nu am avut operaţionalizate structurile organizatorice necesare implementării PNRR. Acest demers se derulează în aceste zile. Apoi, nu este suficientă doar operaţionalizarea acestor structuri, ci e nevoie şi de generarea proiectelor care impun plăţi".

Sunt proiecte care sunt gata de efectuare a plăţilor, dar cererile de plată se pot face după încheierea contractelor de finanţare. E posibil să mai avem o perioadă de timp necesar pentru a încheia contractele de finanţare cu beneficiarii de fonduri din PNRR şi pe urmă să avem plăţile. E mare lucru că avem acest buffer de 3,7 miliarde euro la dispoziţie, ca să nu apară sincope la momentul începerii implementării proiectelor", a spus, la finalul şedinţei de guvern, Marcel Boloş, recunoscând problemele avute în accesarea prefinanţării.

Cu toate acestea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este optimist.

"Din banii viraţi la finalul anului trecut şi la începutul anului 2022, Comisia Europeană ne lasă să facem plăţile respective pentru începerea proiectelor, pentru a nu ne împrumuta de disponibilul de bani necesari pentru demararea acestora. Trebuie să avem capacitatea necesară pentru ca prin apelurile de proiecte pe care le lansăm şi prin implementarea proiectelor de infrastructură - autostrăzi, căi ferate, reţele de apă şi canalizare - care sunt generatoare de plăţi, să ne mobilizăm în vederea realizării lor. O să mai dureze puţin, dar trebuie să ne mobilizăm pentru a intra într-o stare de normalitate. Până atunci însă vor apărea aşa-zise întârzieri de plată", a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Marcel Boloş a precizat că, din momentul depunerii cererii de plată numărul 1, adică după data de 31 mai, Comisia Europeană va avea la dispoziţie două luni pentru aprobarea acesteia, perioadă în care poate solicita informaţii supliment cu privire la jaloanele şi ţintele de îndeplinit.

Domnul Boloş a mai spus că pentru depunerea cererii de plată, Guvernul trebuie să îndeplinească trei condiţii. Prima se referă la aranjamentele operaţionale ale PNRR - respectiv la mecanismele intermediare de verificare a jaloanelor şi ţintelor -, document care a fost semnat şi transmis către Comisia Europeană. A doua condiţie priveşte existenţa sistemelor de management şi control, condiţie care va fi îndeplinită în următoarele zile. A treia condiţie se referă la încărcarea în paltforma Comisiei Europene a ţintelor şi jaloanelor atinse, acţiune care a fost realizată, potrivit ministrului de resort.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a răspuns şi politicienilor care l-au criticat cu privire la suplimentarea organigramei cu 536 de funcţionari publici.

"Dacă în perioada de alocare 2014-2020 am avut un buget de 24 miliarde euro, pe care l-am gestionat cu 1407 funcţionari, acum bugetul gestionat de MIPE este de 96 miliarde euro; o creştere de trei ori şi am propus o mărire a numărului de personal implicat în gestionarea noului buget, personal care ajunge în total la 1943 de funcţionari. Este o creştere de personal de aproximativ 30%, în condiţiile în care bugetul pe care îl gestionăm s-a triplat. Cei 536 de funcţionari pe care îi vom avea în plus vor fi angajaţi pe termen limitat, până la finalizarea PNRR, adică până la trimiterea ultimei cereri de plată în 31 august 2026", a precizat Marcel Boloş.

El a mai spus că, din cauza slabei organizări în perioada 2014-2020, în prezent ne aflăm în situaţia să pierdem 10 miliarde euro alocaţi ţării noastre de Comisia Europeană pe respectivul cadru financiar multianual european şi că autorităţile sunt nevoite să caute rapid soluţii pentru a reduce din această pierdere, ce include în totalitate fonduri europene alocate pentru politica de coeziune.

• Cristian Ghinea, nemulţumit de mărirea organigramei MIPE

Cristian Ghinea, predecesorul lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, susţine că în mandatul său a stabilit ca de PNRR să se ocupe 75 de persoane din cadrul ministerului, fără să mai cearăî posturi în plus.

"Am redistribuit posturi existente după ce am văzut că la auditare unele direcţii erau puţin ocupate. Unele erau sufocate de treabă, altele invers. Prost management istoric. Evident, asta nu m-a făcut popular în minister. Nimeni nu vrea să renunţe la posturi ca să le ducă ministrul în altă parte. Am creat Direcţia PNRR şi a fost un uriaş scandal mediatic. (...) Motivul era că şi angajaţii de la Direcţia PNRR ar fi trebuit să primească sporul de fonduri europene ca restul ministerului. Mi se cerea practic să transfer nişte oameni din restul ministerului la o direcţie nouă care aveau de livrat un plan de ţară de 29 miliarde euro şi să le cer şi să renunţe la nişte bani de la salariu în acelaşi timp. (...) am livrat PNRR-ul fără să creez niciun post în plus la minister. În acelaşi timp, toate programele operaţionale au mers înainte fără probleme şi la finele anului nu am pierdut bani în proceduta de decomitment, risc anual. (...) Ce face Marcel Boloş astăzi este şocant. Eu am stat pe gânduri dacă să cer în guvern 75 de posturi pentru PNRR. Şi am decis să nu o fac. El propune astăzi creşterea numărului de funcţionari cu 536. Ca să vă daţi seama, ministerul are acum 1407 posturi. Atenţie: e o minciună că vor munci la PNRR. Direcţia lăsată de mine cu 75 de posturi creşte la 105. Atât. În plus, propune trei noi secretari de stat şi doi noi subsecretari de stat. Plus încă doi secretari generali adjuncţi. (...) Evident toţi aceşti 540 funcţionari vor avea sporul obişnuit de fonduri", a afirmat Cristian Ghinea pe pagina oficială de Facebook.

Opinia Cititorului ( 8 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 09:05)
Ciuca și cel mai bun guvern ever se pri ep numai la Anghel Saligny.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 11:15)
  De aia sunt dezinteresați de PNRR, mai greu acolo cu sifonareala...plus, rudele & afinii din ministere nu sunt în stare decât de saloane și botox...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 09:26)
PSD-ul si Ciolacu vor bani in plus la buget cu orice pret (cel mai probabil pentru o noua runda de pomeni si de inflatie).
Le dau cateva indicii despre buget si despre politica PSDului in "constructia" bugetelor:
Începând din 2016 legislația noastră fiscală a fost făcută varză. A fost rezultatul populismului care încă se manifestă puternic în procesul de legiferare fiscală. S-au dat tot felul de privilegii. Primul a fost eliminarea impozitului pe pofit în HORECA și înlocuirea lui cu un impozit specific, derizoriu în cele mai multe cazuri. Un mare club de pe Litoral, unde se vinde șampanie cu roaba, plătește astăzi un impozit de 50.000 de lei pe an. Cam atât îi rețin și eu secretarei mele, impozite și contribuții, a spus marți Gabriel Biriș la o întâlnire cu ocazia relasării Pactului pentru Fiscalitate.
„Cele mai mari restaurante din centrul Bucureștiului plătesc 70.000 de lei pe an. Hotelurile plătesc un impozit anual de circa o noapte de cazare. Complexurile hoteliere plătesc doar pe camere nu și pe restaurante și baruri.”, a mai spus consultantul fiscal.
„Apoi a început sarabanda de scutiri la impozitului pe salarii. În 2018 s-au scutit 500.000 de angajați din construcții de impozitul pe salariu dar și de contribuția la sănătate... cu alte cuvinte acei oameni sunt asigurați de către noi, ceilalți. Având în vedere aceste scutiri, să nu ne mai mirăm de cum arată în lipsa fondurilor spitalele arată așa cum arată iar asistența medicală e la nivelul pe care îl vedem cu toții. Toate aceste chestiuni, coroborate cu măsurile de relaxare la microîntreprinderi au spulberat baza de impozitare, exact în perioada în care toată lumea vorbește de evitarea erodării bazei de impozitare”, a mai precizat Gabriel Biriș.
Toate aceste scutiri au dus la un deficit tot mai greu de finanțat, existând riscul unor corecții dure din partea pieței, Biriș comparându-le cu cele din 2010, când TVA-ul a crescut brusc de la 18 la 24%. ”Suntem într-o situație mai rea decât atunci, în care discutăm despre nevoia de creștere a veniturilor bugetare, care e prinsă și în PNRR, de eliminare graduală a tratamentelor preferențiale. Cred că PNRR este depășit, nu cred că acel calendar prevăzut acolo mai poate fi susținut. E nevoie de măsuri rapide, altminteri riscăm o aterizare dură a economiei, ceea ce ar duce să luăm măsurile impuse de finanțatorii internaționali”, a mai spus Biriș.
Relansarea proiectului „Pactul Pentru Fiscalitate”, proiect care pornise inițial în decembrie 2014 are loc în acord cu actualitatea anului 2022, dorindu-se o platformă de dialog fără precedent în societatea românească.
Fondatorii proiectului intenționează să aducă sub același acoperiș atât invitați care reprezintă instituții relevante ale statului (Guvern, Parlament, Președinție) și organizații reprezentative din economia românească, cât și personalități marcante ale mediului academic și colegi din mass-media.
Un lucru este cert: dacă fiscalitatea noastră ar funcționa într-un mod predictibil și eficient, banii pierduți din evaziune și taxe necolectate, dar și beneficiile pierdute din investiții nerealizate, s-ar putea transforma în peste 3.000 de școli moderne sau în 2.366 de kilometri de autostradă, sau în 27 de spitale regionale, sau în 70.000 de locuri de muncă – toate acestea în fiecare an, spun organizatorii.
3. Nentrerupt !!!
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 10:24)
Nu defectați OBICEIUL : de 32 de ani se perpetuează
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 12:47)
Ai naibii martienii astia! Nu i-a pregstit lui Ciuca sistemele de management si control si uite, acum nu poate lua banii din PNRR...
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 14:37)
  exemplu tipic de sabotare interplanetara
5. fără titlu
(mesaj trimis de Remus în data de 25.05.2022, 15:35)
Pentru a face rost de banii necesari in implementarea noului pachet de măsuri din programul "Sprijin pentru România", premierul Ciucă a solicitat la începutul şedinţei de Guvern de miercuri, 25 mai, 2022, ca fiecare minister să procedeze la reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu procentul de 10%. Nici acum, când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR cu o majoritate parlamentară de peste 70%, nu are curajul să facă reformele interne atât de necesare si să renunte la centralizarea excesivă care a devenit o frână în calea progresului economic.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
În prezent, dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. De aceea, in loc de tot felul de aniversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire nu de figuranti .
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2022, 16:59)
  Adevarul e ca UE ne-a luat prin surprindere cu rapiditatea cu care a virat banii.Noi ii asteptam prin anii30 si aveam timp berechet sa ne trezim si stabileam si cui s-ai acordam sumele pentru cheltuirea lor rationala.