Pierderi de sute de miliarde de forinţi pentru Banca Naţională a Ungariei

• Rezultatul negativ este primul sub mandatul guvernatorului György Matolcsy, preluat în 2013, respectiv al şaselea din ultimii 23 de ani • Opoziţia din Ungaria acuză banca centrală că "a devenit una dintre cele mai neruşinate şi profitoare instituţii din ultimii 12 ani", fiind "un stat necontrolat în cadrul statului"

Banca Naţională a Ungariei (MNB) a încheiat anul 2021 cu rezultate financiare negative pentru prima dată de la preluarea mandatului de guvernator de către György Matolcsy, în 2013, şi pentru a şasea oară în ultimii 23 de ani, transmite site-ul economic Mfor, preluat de hungarytoday.hu.

Potrivit guvernatorului MNB, banca centrală de la Budapesta a înregistrat o pierdere de câteva sute de miliarde de forinţi în 2021, faţă de profiturile de peste 250 de miliarde de forinţi (704 milioane de euro) consemnate atât în 2019, cât şi în 2020.

Conform Mfor, Matolcsy a avertizat anterior că, în 2021, banca nu va obţine profit din cauza costurilor băncii centrale - generate de pandemie - şi a creşterii ratelor dobânzilor din cauza inflaţiei. Oficialul MNB a mai spus că această tendinţă ar putea creşte cheltuielile bugetare cu sute de miliarde de forinţi pe an.

Profitul băncii centrale, notează Mfor, este alcătuit din trei elemente majore: venituri din dobânzi, din cursul de schimb valutar şi elemente de câştig din operaţiuni şi aplicaţii bancare.

Atunci când MNB generează pierderi, bugetul de stat este cel care trebuie să o finanţeze. Pe de altă parte, MNB a plătit dividende considerabile la buget pe baza profiturilor înregistrate în ultimii ani.

• Opoziţia din Ungaria promite reforma băncii centrale, dacă va câştiga alegerile din 2022

Opoziţia din Ungaria s-a angajat, la finele lunii ianuarie, să reînnoiască politica fiscală şi monetară, şi să reformeze Banca Naţională (MNB), în cazul în care va câştiga alegerile generale, programate să se desfăşoare la data de 3 aprilie 2022.

Agota Janosi-Lesik, reprezentant al Coaliţiei Democrate (DK), a declarat, conform hungarytoday.hu, că MNB "a devenit una dintre cele mai neruşinate şi profitoare instituţii din ultimii 12 ani". Domnia sa a adăugat că MNB nu a reuşit să plătească bugetului "profituri dintr-un forint care s-a depreciat" în 2014. În schimb, "a investit 270 de miliarde de forinţi (750,5 milioane de euro) în fundaţii înainte ca partidul de guvernământ Fidesz să iniţieze o lege care a trecut cheltuielile fundaţiilor în categoria informaţiilor confidenţiale, "întrucât nu mai erau considerate fonduri publice".

Janosi-Lesik a menţionat: "MNB a devenit un stat necontrolat în cadrul statului, care cheltuie fonduri publice de miliarde de forinţi pentru lux şi care le dă bani publici prietenilor şi rudelor, după cum consideră de cuviinţă".

În cazul în care opoziţia câştigă alegerile viitoare, MNB va funcţiona din nou ca "instituţie strict reglementată a unei ţări democratice, care lucrează în interesele poporului maghiar", a subliniat Janosi-Lesik.

Zoltan Vajda, candidat socialist (MSZP) în alegerile parlamentare, a cerut o nouă politică fiscală şi monetară "pentru ca Ungaria să recâştige încrederea pieţelor externe, astfel încât inflaţia să fie redusă şi forintul să fie întărit". O metodă prin care se poate realiza acest lucru ar fi stabilirea unei date pentru adoptarea monedei euro, a conchis Zoltan Vajda.

• Banca Ungariei a majorat dobânda-cheie în ianuarie

Banca Centrală a Ungariei a majorat, în urmă cu două săptămâni, rata dobânzii de referinţă, aceasta fiind a opta creştere lunară consecutivă efectuată pe motiv că inflaţia nu s-a domolit şi nu a ajuns la estimările MNB.

În decembrie 2021, rata anuală a inflaţiei din Ungaria s-a situat la 7,4% - cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani. Inflaţia de bază, care exclude evoluţia preţurilor bunurilor volatile, precum energia şi alimentele, a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

Rata dobânzii MNB a fost majorată de la 2,4% la 2,9% - cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. Totodată, banca centrală a Ungariei a ridicat plafonul pentru coridorul ratelor de dobândă de la 4,4% la 4,9%.

MNB este prima bancă centrală din Uniunea Europeană care a început să majoreze costul creditului de la debutul pandemiei.

În opinia analiştilor, creşterea economiei Ungariei va încetini anul acesta la 4,8%, de la un nivel de peste 6% estimat pentru 2021. Pentru rata anuală a inflaţiei, previziunea este de 5,5% în 2022, de la 5,1% în 2021.

În contextul inflaţionist din Ungaria, Guvernul de la Budapesta a decis să fixeze de la 1 februarie preţurile pentru o serie de alimente de bază la nivelul din octombrie 2021, reducându-le astfel faţă de nivelul la care ajunseseră în ianuarie (pe fondul avansului preţurilor energiei).

Premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat: "Am decis să intervenim asupra preţurilor a şase produse: zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, muşchi de porc, piept de pui şi lapte cu grăsime 2,8%".

Orban a atras atenţia că retailerii vor trebui să coboare preţurile acestor şase produse la nivelul din 15 octombrie 2021.

• Budapest Bank şi MKB Bank dau naştere unui gigant bancar în Ungaria

Banca Naţională a Ungariei (MNB) a autorizat recent fuziunea dintre Budapest Bank şi MKB Bank, operaţiune care se va finaliza la data de 31 martie 2022, iar entitatea astfel creată se va numi MKB Bank Plc, potrivit anunţului transmis de MKB Bank Bursei de Valori din Budapesta, preluat de Budapest Business Journal. Ulterior, până în luna mai 2023, Magyar Takarek Bankholding, membră a Takarek Group, se va alătura MKB Bank Plc.

Fuziunea în trei, anunţată pentru prima dată în 2020, are loc în baza unui contract încheiat în 15 decembrie 2021. Tranzacţia urmează să creeze al doilea mare grup bancar comercial al Ungariei.

În luna mai 2020, instituţia creditoare de stat Budapest Bank, MKB Bank şi casa de economii Takarekbank au anunţat că vor fuziona, urmând să dea naştere Magyar Bankholding. Entitatea combinată va avea o valoare de peste 740 de miliarde de forinţi (2,5 miliarde de dolari), iar statul va deţine o participaţie de 30,35% din aceasta. Proprietarii MKB Bank, vor deţine 31,96%, iar Takarekbank va avea o cotă de 37,69%.

La momentul anunţului fuziunii, în 2020, cele trei bănci aveau active combinate de 5,8 trilioane de forinţi (18,3 miliarde de dolari). Pentru comparaţie, activele liderului pieţei bancare din Ungaria, OTP Bank, depăşeau, atunci, 10,5 trilioane de forinţi, conform Reuters.

Banca centrală a atras mereu atenţia că există prea multe bănci mari în Ungaria, raportat la dimensiunea pieţei de profil, iar serviciile şi împrumuturile bancare sunt prea costisitoare.

• Barna Zsolt, preşedintele Magyar Bankholding: "Înfiinţăm o bancă universală"

"Procesul nostru de fuziune, care este unic în regiune, progresează cu succes şi conform planului", declară Barna Zsolt, director executiv şi preşedinte al board-ului Magyar Bankholding, precizând: "Înfiinţăm o bancă universală care priveşte spre viitor, cu servicii destinate cetăţenilor şi întreprinderilor din ţară".

După data de 31 martie, serviciile pentru clienţii retail şi corporativi va fi asigurat continuu. Pe lângă sucursalele bancare şi canalele de administrare obişnuite, clienţii Budapest Bank şi MKB Bank îşi vor putea gestiona finanţele în locaţii noi şi într-o reţea de sucursale mai mare, conform anunţului MKB.

După finalizarea tranzacţiei în trei, în anul 2023, a doua mare bancă comercială a Ungariei va lansa soluţii digitale flexibile, procesul de fuziune fiind însoţit de dezvoltări IT semnificative. Magyar Bankholding construieşte în prezent o nouă platformă bancară digitală de ultimă generaţie, potrivit sursei citate.

Trecerea de la produsele individuale ale băncilor la cele combinate va fi mult mai simplă, iar noua entitate va pune accent pe furnizarea unei game noi de produse şi servicii pentru clienţii de retail, întreprinderi micro, mici şi mijlocii şi companii din agricultură.