Pieţele internaţionale se prăbuşesc odată cu preţul ţiţeiului

Bursele internaţionale au înregistrat scăderi majore ieri, în condiţiile în care temerile legate de răspândirea epidemiei de coronavirus sunt tot mai mari, dar şi ca urmare a şoculului provocat pe piaţa petrolului de faptul că Arabia Saudită a redus preţurile oficiale de vânzare ale acestei materii prime, făcând şi planuri pentru creşterea livrărilor sale de ţiţei, din aprilie.

Declinul de pe pieţele din Europa a fost cel mai important de după momentul la care britanicii şi-au exprimat votul pentru ieşirea din UE (Brexit), în urmă cu aproape patru ani. O influenţă a avut-o şi faptul că Italia a extins carantina în zona de nord a ţării.

În situaţia dată, indicele major al Bursei din Londra, FTSE 100, era în scădere cu aproape peste 7% în jurul orei locale 15.00, la fel DAX, indicele pieţei din Frankfurt, la ora locală 15.43. La Bursa din Milano, FTSE MIB pierduse circa 10% aproape de ora 16.00, iar CAC 40 al pieţei franceze - circa 7 procente.

Indicele paneuropean Stoxx Banks s-a depreciat cu aproape 12%, în condiţiile în care cel mai afectat sector de evoluţia negativă de ieri a fost cel bancar, ca urmare a declinului randamentelor obligaţiunilor guvernamentale. Acţiunile băncii franceze Societe Generale au pierdut aproape 16% la ora 15.45, cele ale rivalei BNP Paribas - circa 11%, iar titlurile Deutsche Bank din Germania - peste 13%. Acţiunile grupului bancar italian UniCredit pierdeau 15% la ora 16.00, cele ale Intesa Sanpaolo - aproape 10%.

Şi bursele americane au avut scăderi puternice ieri dimineaţă, tranzacţiile fiind chiar oprite în mod automat timp de 15 minute după ce, în primele cinci minute ale sesiunii, indicele S&P 500 a scăzut cu 7%, pe fondul temerilor legate de epidemia de coronavirus. Indicele Dow Jones Industrial Average arăta un declin de 6,6% la ora 11.05, iar S&P 500 - de 6,4%. Nasdaq Composite afişa o scădere de aproape 6% la ora 11.06.

În Asia, indicele SSE Composite al pieţei din Shanghai a coborât cu 3% ieri, Hang Seng al celei din Hong Kong - cu 4,2%, Nikkei 225 al bursei nipone - cu 5%.

• Preţul petrolului, în cel mai mare declin din ultimii 29 de ani

Preţurile petrolului s-au prăbuşit ieri, pierzând peste un sfert din valoare, după ce Arabia Saudită a redus preţurile oficiale de vânzare ale ţiţeiului şi a făcut planuri pentru creşterea livrărilor sale de ţiţei, începând de luna viitoare.

Saudiţii au redus, în week-end, preţurile oficiale de vânzare a petrolului către toate destinaţiile, cu 6-8 dolari pe baril, din luna aprilie.

Decizia în acest sens a fost luată în urma refuzului recent al Rusiei de a reduce şi mai mult livrările de profil, aşa cum a propus Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru stabilizarea pieţelor.

Preţul futures al petrolului Brent cu livrare în mai, tranzacţionat la ICE Futures din Londra, era de 36,37 dolari barilul la ora 17.10 (ora României), în scădere cu 19,7% faţă de ultima zi a săptămânii trecute. Mai devreme, declinul a fost de aproape 30%, la 31,02 dolari/baril, cel mai redus nivel de după 12 februarie 2016.

Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie scădea cu aproape 19% la Nymex, la ora locală 10.56, afişând un preţ de 33,49 dolari barilul. Anterior, cotaţia coborâse la 27,34 dolari/baril, cel mai redus nivel din ultimii patru ani.

De menţionat că, potrivit unor surse citate de presa străină, Arabia Saudită doreşte să crească producţia sa de petrol la peste 10 milioane de barili pe zi din aprilie, după încheierea actualului acord de limitare a livrărilor, care va expira la sfârşitul lunii martie. În grupul OPEC+, format din OPEC plus alţi producători din afara cartelului, inclusiv Rusia, există disensiuni privind politica viitoare în domeniu, ceea ce a făcut (recent) ca aceste state să pună punct cooperării lor din ultimii trei ani pentru susţinerea preţurilor.

• AIE: Cererea mondială de petrol, în prima scădere de după 2009

Cererea mondială de petrol va înregistra în acest an primul său declin de după 2009, în condiţiile în care activitatea economică mondială va stagna din cauza epidemiei de coronavirus, a informat Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

Estimările lansate ieri de AIE arată că cererea globală de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019. Este pentru prima dată după 2009 când cererea mondială de petrol va scădea în ritm anual.

AIE arată că, luând în calcul un scenariu pesimist, potrivit căruia guvernele nu vor reuşi să ţină sub control răspândirea coronvirusului, consumul de petrol ar putea scădea cu 730.000 barili pe zi faţă de 2019.

"Criza coronavirusului a afectat o gamă largă de pieţe energetice, inclusiv cărbunele, gazele naturale şi regenerabile, însă impactul său asupra pieţelor petroliere este deosebit de puternic pentru că împiedică transportul oamenilor şi bunurilor", a declarat directorul AIE, Fatih Birol.

Agenţia aşteaptă o revenire a consumului mondial de petrol în 2021, când acesta ar urma să înregistreze o creştere de 2,1 milioane barili pe zi.

• Cotaţia aurului, la nivelul maxim al ultimilor şapte ani

Preţul aurului a atins ieri, pe pieţele externe, nivelul maxim al ultimilor şapte ani şi trei luni, investitorii îndreptându-se către acest metal considerat refugiu în perioade tulburi.

Uncia de aur a fost cotată la 1.702,45 dolari pentru prima oară după decembrie 2012, iar după ce a atins acest nivel, a revenit sub pragul de 1.700 dolari. Cotaţia spot era de 1.667,64 dolari/uncie în jurul orei 17.20 (ora României).

La Comex New York, preţul futures al aurului cu livrare în aprilie a coborât cu 0,1% la ora locală 11.06, ajungând la 1.670,64 dolari uncia.

• Franţa: "Trebuie să decretăm mobilizare generală!"

Ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, este de părere că Europa trebuie să prezinte un plan masiv de stimulare economică pentru a face faţă impactului epidemiei de coronavirus. Oficialul de la Paris a declarat că va propune o serie de măsuri la reuniunea de săptămâna viitoare a omologilor săi din zona euro.

"Europa trebuie să îşi dovedească utilitatea şi eficacitatea politică şi, în consecinţă, mă aştept din partea Europei la un răspuns puternic, masiv şi coordonat pentru a evita riscul unei crize economice după epidemie", a afirmat Bruno Le Maire, citat de postul radio France Inter, adăugând: "Trebuie să decretăm mobilizare generală! Trebuie să lucrăm la un plan de relansare care ar putea să includă măsuri fiscale, măsuri bugetare, scăderi de impozite pentru ca să putem depăşi criza epidemiologică şi să putem relansa economia".

• Germania anunţă un pachet de măsuri de stimulare a economiei

Guvernul german a anunţat, ieri, un pachet de măsuri destinat să susţină economia, în contextul epidemiei de coronavirus. Principalele măsuri privesc facilitarea intrării în şomaj parţial a salariaţilor companiilor aflate în dificultate, acordarea de credite în caz de probleme de trezorerie şi un pachet suplimentar de 12,8 miliarde de euro pe următorii patru ani pentru investiţii în infrastructură (transporturi, construcţii de locuinţe, sectorul digital).

În ceea ce priveşte şomajul parţial, companiile care vor să beneficieze de finanţare de la stat trebuie să dovedească faptul că minimum o treime din salariaţii lor sunt vizaţi de o problemă care afectează temporar producţia.

De asemenea, Guvernul de la Berlin a anunţat măsuri de relaxare fiscală.

• Italia: Posibile garanţii de stat pentru sprijinirea băncilor

Italia analizează o schemă de garanţii de stat care să sprijine băncile, oferind o amânare a plăţii datoriilor gospodăriilor şi companiilor.

Antonio Misiani, viceministrul Economiei de la Roma, a declarat, citat de Radio 24, că măsura este discutată cu Banca Italiei, care supraveghează creditorii naţionali.

Grupul bancar italian de lobby le-a cerut autorităţilor europene relaxarea reglementărilor privind creditele neperformante pentru o perioadă de cel puţin şase luni.

• BCE a anulat evenimentele publice din aprilie

Cea mai mare parte a angajaţilor Băncii Centrale Europene (BCE) au efectuat, ieri, o zi de telemuncă, pentru ca instituţia din Frankfurt să poată să îşi testeze capacitatea de reacţie în cazul agravării crizei legate de epidemia de coronavirus.

De asemenea, BCE a anulat majoritatea evenimentelor publice prevăzute pentru luna viitoare. Cu toate acestea, reuniunea de politică monetară, programată pentru 12 martie, precum şi conferinţa de presă de după reuniune vor avea loc.

Sediul de la Frankfurt al BCE găzduieşte aproximativ 3.000 de salariaţi.

• UE analizează posibilitatea sprijinirii companiilor aeriene

Organismele de reglementare din Uniunea Europeană (UE) analizează posibilitatea de a ajuta companiile aeriene să facă faţă impactului semnificativ provocat de epidemia de coronavirus prin relaxarea prevederilor cu privire la utilizarea sloturilor de pe aeroporturi, informează Bloomberg, conform Agerpres.

Legislaţia europeană obligă transportatorii aerieni să utilizeze cel puţin 80% din sloturile lor de pe aeroporturi, în caz contrar riscând să le piardă în următorul an.

Săptămâna trecută, Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA) a anunţat că a luat contact cu organismele de reglementare de pe întregul glob pentru a găsi o soluţie de suspendare a regulilor, având în vedere că transportatorii aerieni sunt obligaţi să îşi reducă zborurile ca răspuns la scăderea cererii pentru călătoriile cu avionul.

"Comisia analizează în prezent toate datele disponibile cu privire la impactul COVID-19 asupra industriei aviaţiei", a informat Executivul comunitar, precizând: "Evaluăm în mod activ toate opţiunile posibile, inclusiv revizuirea legislaţiei cu privire la sloturi, pentru a răspunde la această provocare".

• Dezbatere în Parlamentul European, pe tema răspândirii coronavirus

Parlamentul European (PE) are programat să ia în discuţie, astăzi, tema răspândiri coronavirusului (COVID-19).

Instituţia a informat ieri: "Ca urmare a propagării rapide a COVID-19 în multe state membre ale UE, Parlamentul va evalua situaţia şi eforturile de coordonare la nivel european şi naţional pentru a stopa răspândirea virusului şi a atenua efectele acestuia. Aceste eforturi includ noua echipă de intervenţie, lansată de Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va colabora cu statele membre pentru a face schimb de informaţii, pentru a evalua nevoile şi pentru a asigura un răspuns coerent la nivelul UE".

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a publicat o evaluare rapidă a riscurilor privind noul coronavirus în Europa, la 2 martie, afirmând că riscul transmiterii pe scară largă a COVID-19 în UE în următoarele săptămâni este moderat spre ridicat, cu un număr mai mare de ţări care se aşteaptă să raporteze mai multe cazuri şi clustere. O creştere semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19 în următoarele săptămâni ar afecta profund sănătatea publică şi sistemele de sănătate, şi ar avea un impact semnificativ asupra vieţii economice şi sociale, potrivit PE.

• FMI cere adoptarea de facilităţi fiscale

Factorii de decizie guvernamentali vor trebui să implementeze măsuri substanţiale în domeniul fiscal, al politicilor monetare şi al pieţelor financiare, pentru a combate impactul economic provocat de răspândirea rapidă a epidemiei de coronavirus, potrivit economistului-şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Gita Gopinath.

Într-o postare pe blogul FMI, Gopinath a precizat că principalele sale recomandări includ punerea banilor direct în mâinile gospodăriilor şi companiilor. Reducerile de dobânzi ar putea readuce încrederea, dar ar fi eficiente în stimularea activităţii economice numai după ce se normalizează condiţiile de afaceri, a adăugat oficialul FMI.

"Gospodăriile şi companiile afectate de întreruperea lanţului de furnizare şi de scăderea cererii ar trebui să primească transferuri de numerar, să beneficieze de subvenţii pentru salarii şi facilităţi fiscale, pentru a răspunde nevoilor oamenilor şi a permite afacerilor să rămână pe linia de plutire", a declarat Gopinath.

Oficialul FMI a apreciat că şi băncile centrale ar trebui să fie pregătite să furnizeze lichidităţi masive băncilor şi companiilor financiare non-bancare, "în special celor care acordă creditare firmelor mici şi mijlocii, care ar putea fi mai puţin pregătite să facă faţă unei întreruperi semnificative".

De asemenea, guvernele ar putea oferi garanţii de creditare temporare şi ţintite pentru necesităţile de lichiditate pe termen scurt ale acestor firme, iar autorităţile de supervizare şi de reglementare a pieţei financiare ar putea, de asemenea, încuraja temporar extinderea scadenţei împrumuturilor, a apreciat Gopinath.

Alte stimulente ar fi facilităţile fiscale extinse şi măsuri de politică monetară precum reduceri ale dobânzilor şi achiziţii de active. Aceste decizii ar creşte încrederea şi ar sprijini pieţele financiare dacă va exista un risc semnificativ de înăsprire a condiţiilor financiare, a adăugat oficialul FMI.