Plângere penală pentru cuplul Dragnea-Iordache

Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat, ieri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind existenţa unui posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură cu revizuirea sentinţelor sau eliminării din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existenţei unor protocoale de colaborare între parchete şi Serviciul Român de Informaţii.

Autorii plângerii penale susţin că, pe 8 octombrie 2018, conştient de conflictul de interese în care s-ar putea afla în acest caz, Preşedintele Camerei Deputaţilo, Liviu Dragnea şi-a delegat pentru o singură zi atribuţiile de preşedinte al Camerei către Florin Iordache, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial şi semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor. În aceeaşi zi, după delegarea atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Iordache a sesizat CCR cu privire la inculpaţii care au fost "lezaţi" de protocoalele dintre parchete şi SRI şi posibilitatea ca aceştia să-şi poată obţine "recunoaşterea drepturilor încălcate şi remedia vătămările produse".

Solicitarea a fost făcută în sesizarea trimisă la CCR în numele Camerei Deputaţilor, în care cere să se constate existenţa unui conflict între Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 şi 2016.

Iniţiativa pentru România consideră că întregul demers a fost făcut în folosul personal al preşdintelui PSD, Liviu Dragnea, pentru a evita sau elimina tragerea la răspundere penală în cele 3 dosare penale în care este inculpat. Conform organizaţiei civice, folosul respectiv nu este doar presupus, ci asumat în mod public, atât prin declaraţii, cât şi prin faptele care au precedat delegarea de atribuţii şi sesizarea CCR (cererea adresată ÎCCJ de revizuire a sentinţei în dosarul referendumul, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru acelaşi motiv, sprijinul public pentru adoptarea unei OUG pentru revizuirea sentinţelor, cât şi iniţierea în Parlament a unui proiect de lege pentru revizuire de sentinţe, anulare de probe şi despăgubiri sau susţinerea publică a sesizării CCR). Autorii plângerii susţin că se poate presupune, în mod rezonabil, că sesizarea trimisă la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisă anterior de către Preşedintele Camerei Deputaţilor, prin aparatul său de lucru, având în vedere că delegarea de atribuţii şi sesizarea Curţii au fost făcute în aceeaşi zi.

Ei mai afirmă că jurisprudenţa instanţelor de judecată demonstrează, fără tăgadă, că articolul 301 din Codul penal permite incriminarea conflictului de interese şi atunci când acesta este comis prin persoane interpuse, iar incidenţa acestei norme ar fi valabilă în cazul Dragnea-Iordache.

Referitor la conflictul de interese prin persoane interpuse, organizaţia civică susţine că şi în cazul OUG 13 din 31 ianuarie 2017, ministrul de atunci al Justiţiei, Florin Iordache, a acţionat la fel, în interesul şefului său de partid, Liviu Dragnea, propunând

dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu, dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă, modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea.

Iniţiativa România consideră că faptele din 8 octombrie 2018, ca şi cele din ianuarie 2017, evidenţiază acelaşi modus operandi, pe care îl vedem şi în cazul sesizării privind completurile de 5 judecători, făcută de prim-ministrul Viorica Dăncilă.