PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE (2010-2013): MApN necesită un buget de minimum 2% din PIB pentru îndeplinirea angajamentelor

• Bugetul apărării pe 2009 (rectificat în minus în luna aprilie) este insuficient: doar 1,31 % din PIB.

• Orice amânare a finanţării corespunzătoare (cu mai mult de 1-2 ani) va avea consecinţe negative asupra angajamentelor asumate de România

Procesul de modernizare şi trans­formare al Armatei Române, una dintre priorităţile Ministerului Apărării Naţionale (MApN) pentru perioada 2010-2013, a fost stabilit într-un Plan Strategic elaborat de specialiştii ministerului de resort.

Documentul, structurat pe şapte capitole, face o analiză complexă a situaţiei actuale în domeniul militar, şi prezintă, totodată, priorităţile şi obiectivele asumate de România (ca stat membru al NATO şi UE), în baza angajamentelor internaţionale.

Planul Strategic cuprinde şi o radiografie a principalelor probleme şi provocări apărute în procesul de îndeplinire a angajamentelor asumate faţă de partenerii europeni şi euro-atlantici.

Subfinanţarea sectorului, care s-a acutizat odată cu declanşarea crizei economice şi financiare, tinde să devină principala problemă a MApN, este concluzia specialiştilor.

Realizatorii Planului Strategic subliniază că subfinanţarea sectorului pune în pericol îndeplinirea angajamentelor asumate de către România în relaţia cu NATO şi UE. Pentru evitarea acestei situaţii, MApN solicită, pe viitor, Guvernului, un buget de minim 2% din PIB.

• Priorităţile României ca ţară membră NATO şi UE

Printre priorităţile pe termen mediu stabilite în documentul citat, MApN şi-a propus să consolideze profilul României în cadrul NATO şi să dezvolte contribuţia ţării noas­tre la Politica Europeană de Securitate şi Apărare din cadrul UE.

Alte priorităţi stabilite sunt, conform sursei citate, angajarea Româ­niei în lupta împotriva terorismului şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă.

De asemenea, MApN mai urmăreşte să sporească contribuţia ţării noastre la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale şi să modernizeze capacitatea de apărare.

• Obiectivele politicii de apărare

Unul dintre principalele obiective stabilite de MApN în Planul Strategic îl constituie continuarea procesului de transformare militară.

MApN urmăreşte, astfel, să dezvolte capabilităţile proprii de apărare necesare, atât pentru asigurarea apărării teritoriului naţional, cât şi pentru participarea la operaţiile curente şi viitoare. De asemenea, MApN urmăreşte să îndeplinească angajamentele asumate în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale.

Al doilea obiectiv îl constituie consolidarea profilului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Procesul implică armonizarea politicii naţionale de apărare cu evoluţiile din cadrul Alianţei, în completarea acţiunilor de participare la dezvoltările conceptuale.

"Un rol activ al României în cadrul NATO reprezintă o condiţie esenţială pentru promovarea intereselor naţionale la nivel inter-aliat şi integrarea preocupărilor de securitate ale României în procesul decizional al Alianţei Nord-Atlantice", se arată în Plan.

Al treilea obiectiv vizează participarea României, ca ţară membră UE, în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare. Acest obiectiv presupune, printre altele, îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Grupurilor de Luptă ale Uniunii Europene şi participarea la programele derulate de Agenţia Europeană de Apărare.

Al patrulea obiectiv vizează statutul României de stat membru NATO şi UE aflat în vecinătatea a trei zone majore de instabilitate (spaţiul ex-sovietic, Orientul Mijlociu şi Balcani). Din această perspectivă, conform realizatorilor Planului, România şi-a asumat o politică regională pro-activă, bazată pe o angajare în Europa de Sud-Est, în mod deosebit în Balcani, şi, totodată, creşterea contribuţiei la securitatea regiunii Caucazului şi Mării Negre.

România va continua, conform celui de-al cincilea obiectiv, să fie parte a demersurilor internaţionale de luptă împotriva terorismului.

Acest obiectiv este îndeplinit prin participarea activă la operaţiile des­făşurate de organizaţiile internaţionale sau de coaliţiile de voinţă pentru combaterea sau prevenirea terorismului. Mijloacele de acţiunie în cadrul acestui obiectiv vizează sprijinirea acţiunilor de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă şi susţinerea operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie.

• Puncte forte ale MApN

Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, în baza unei analize a influenţei factorilor externi asupra activităţii instituţiei, o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte activitatea sa.

La capitolul "puncte forte", MApN identifică statutul ţării noas­tre ca membră a NATO şi UE, mediul de securitate din zonele de vecinătate, precum şi poziţia geo-strategică privind dispunerea României la confluenţa a trei zone de interese majore.

O altă oportunitate identificată de MApN este cea privind nivelul ridicat al încrederii populaţiei în instituţia militară, fapt confirmat şi de sondajele de opinie.

Potrivit cercetărilor sociologice, Armata şi Biserica sunt instituţiile în care cetăţenii români au cea mai mare încredere.

• Subfinanţarea, principala problemă

Mediul extern al instituţiei generează şi o serie de riscuri la adresa capacităţii MApN de a-şi îndeplini mandatul. Acestea ţin îndeosebi de stagnarea dezvoltării economice - pe fondul recesiunii - fenomenul având implicaţii negative asupra consolidării profilului strategic al ţării noastre.

"Neasigurarea bugetului apărării la nivelul de minim 2% din PIB ar putea afecta participarea la efortul de apărare colectiv în cadrul NATO şi la construcţia dimensiunii militare a UE, precum şi la întreaga gamă de misiuni pentru îndeplinirea angajamentelor de cooperare şi parteneriat asumate pe plan internaţional", subliniază realizatorii Planului.

Nu în ultimul rând, o altă problemă identificată de MApN o constituie scăderea atractivităţii cetăţenilor pentru profesia militară.

• Bugetul Apărării pe 2009

Bugetul apărării pe anul 2009 (rectificat în luna aprilie) prevede alocarea de credite bugetare pentru minister în procent de circa 1,31 % din PIB. Raportat la prognoza iniţială, bugetul ministerului reprezenta circa 1,32 % din PIB.

"România nu se află în situaţia unor ţări membre NATO şi UE care au redus cheltuielile de apărare sub 2% din PIB, ca urmare a descreşterii ameninţărilor la adresa securităţii lor şi care, la momentul adoptării acestei decizii, beneficiau deja de capacităţi de apărare substanţiale, ci este în faza crucială a generării acestor capabilităţi, care ar aduce importante dividende politice şi strategice", se subliniază în Plan.

Modernizarea capabilităţilor necesită resurse bugetare semnificative în decursul perioadei viitoare.

"Nealocarea acestora va împiedica, pe de o parte, realizarea obiectivelor întârziate (eliminarea limitărilor constatate în afirmarea capabilităţilor angajate în ciclul de planificare 2006-2016), iar pe de altă parte, evitarea amânării unor programe de înzestrare necesare dotării capabilităţilor angajate prin procesul de planificare aliat, în cadrul ciclului de planificare 2008-2018", se arată în Plan.

Conform sursei citate, orice amânare cu mai mult de 1-2 ani a unei alocări financiare mai consistente va avea consecinţe serioase asupra angajamentelor asumate de România, atât din punct de vedere al echipamentelor, cât şi al termenelor de punere la dispoziţie.

• Priorităţile de înzestrare a Armatei

Potrivit documentului citat, priorităţile înzestrării, la nivelul Armatei României, vizează, în primul rând, dotarea contingentelor dislocate în teatrele de operaţii cu echipamentele şi sistemele de armă necesare pentru îndeplinirea misiunilor.

De asemenea, o altă prioritate o reprezintă creşterea nivelului protecţiei şi securităţii trupelor angajate în teatrele de război şi în misiuni.

Alte priorităţi stabilite prespun achiziţia echipamentelor necesare pentru finalizarea implementării concepţiei de comandă-control la nivel naţional şi achiziţia echipamentelor pentru investiţii - care contribuie la îndeplinirea celorlalte obiective ale politicii de securitate a ţării în domeniul militar.

De asemenea, MApN urmăreşte să doteze cu sisteme de armamente şi echipamente forţele nedislocabile şi să pună în aplicare programe de achiziţii şi modernizare pentru asigurarea protecţiei teritoriului naţional.

• Lista de achiziţii, modificată în funcţie de buget

În pofida dificultăţilor financiare, cele şase programele de înzestrare de importanţă strategică (aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prin Hotărârea nr. S-147/2007) vor fi tratate, în continuare, cu responsabilitate, "ca pe o capabilitate".

Realizatorii Planului explică: "Costurile de achiziţie iniţiale (inclusiv cele pentru infrastructură) reprezintă doar o parte a cheltuielilor aferente acestora, deoarece asigurarea capabilităţii presupune, în plus, existenţa personalului de operare şi întreţinere, precum şi alocarea unei sume semnificative pentru operare şi mentenanţă. Cheltuielile pe ciclul de viaţă, în anumite situaţii, pot depăşi costul investiţiei iniţiale".

În document se precizează: "Continuarea procesului de transformare a Armatei României (prin care se urmăreşte crearea unei armate moderne, deplin profesionalizate, dimensionată şi înzestrată corespunzător, cu forţe expediţionare mobile şi multifuncţionale, rapid dislocabile, flexibile şi eficiente, capabile să asigure credibilitatea apărării teritoriului naţional, îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul apărării colective şi participarea la misiuni internaţionale, în conformitate cu priorităţile şi cerinţele politicii externe şi de securitate) presupune alocarea anuală, pe perioada 2010 - 2012, a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, şi până la 2,38% din PIB pe proiecte concrete, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare".

Conform sursei citate, acest nivel al alocărilor va face posibilă recuperarea întârzierilor din ciclul de planificare anterior, precum şi angajarea celor şase planuri de înzestrare, într-o abordare succesivă.

"În funcţie de evoluţia indicatorilor macroeconomici, estimările valorice pentru perioada 2010 - 2012 urmează a fi actualizate în fiecare etapă de elaborare a bugetului de stat", conchid realizatorii Planului.