Planul UE privind criza energetică s-a redus la raţionalizări şi supraimpozitarea regenerabilelor

Fixarea unui plafon de preţ pentru gazul rusesc, cum a propus CE, sau a unui plafon pentru tot gazul, cum au propus mai multe state printre care şi România, a fost momentan abandonată, nu se mai vorbeşte nimic despre descurajarea tradingului speculativ, iar decuplarea centralelor pe gaz de modul în care se construieşte preţul pe piaţa energiei a rămas la nivel declarativ, astfel încât perspectiva remedierii rapide a situaţiei înainte de sezonul rece este tot mai anemică. Cel puţin până la o nouă întâlnire a miniştrilor energiei din statele membre, fixată pentru 30 septembrie.

• Vom rezolva criza strângând cureaua

Deocamdată, se merge ca primă măsura de combatere a preţurilor pe raţionalizarea consumului. Bruxelles-ul a convins deja statele din UE să îşi taie consumul de gaze cu 15% şi următoarea ţintă este reducerea consumului de electricitate. Se vizează o reducere a consumului cu 5% în orele de vârf şi cu 10% a consumului lunar, conform documentelor obţinute de Politico. Deocamdată este vorba de măsuri voluntare, iar statele au mână liberă dacă le implementează şi cum le implementează (închiderea unor mari consumatori industriali cu plata de compensaţii, de pildă).

Specialiştii consultaţi de publicaţie sunt sceptici că raţionalizarea consumului ar duce automat la scăderea preţurilor, din cauza faptului că în acest moment preţurile nu sunt determinate doar de raportul dintre cerere şi ofertă, ci şi de tranzacţiile speculative şi de fixarea unui reper de preţ ridicat sub forma preţului energiei obţinute de centralele pe gaze.

Deşi a existat un apel din partea mai multor state pentru fixarea unor preţuri limită pentru energia electrică tranzacţionată la bursă (cum a încercat indirect România sub forma preţului maxim de decontare a energiei achiziţionare de furnizori), asociaţia autorităţilor de reglementare din domeniul energiei la nivel de UE-ACER-a comunicat că a luat în considerate cererile, dar că o decizie finală ar putea dura până la şase luni.

• Niciun producător de energie nu scapă de impozitare

A două măsură este impozitarea profiturilor excepţionale. E vorba de producătorii de energie electrică ce nu folosesc gazele naturale în procesul de producţie (regenerabilele, energia nucleară) şi care vor fi taxaţi suplimentar pentru a se susţine programele de plafonare a facturilor pentru consumatori, alături de companiile care extrag combustibili fosili ce vor ceda, de asemenea, o parte din profituri. S-a avansat şi un prag de taxare pentru energia regenerabilă şi nucleară, de 180 euro/Mwh, tot ce se vinde peste acest reper de preţ urmând să fie taxat.

Măsura numărul trei vizează compensaţii pentru anumiţi clienţi eligibili (gospodării cu venituri mici, IMM-uri), fie sub forma vânzării energiei la un preţ mai mic pentru aceştia, fie sub forma compensaţiilor oferite producătorilor pentru energia vândută lor. Se doreşte, însă, ca respectivele compensaţii să nu fie prea generoase pentru a nu bloca procesul de economisire. O decizie mai greu de implementat aici, pentru că presupune acorduri transfrontaliere între statele importatoare şi cele exportatoare referitoare la preţuri şi fiecare va dori să obţină cât mai mult pentru el.

În sfârşit vorbim de ajutoare oferite furnizorilor pentru a putea tranzacţiona mai uşor pe pieţele de energie, împrumuturile oferite de state putând fi compensate într-o anumită măsură de la bugetul UE (BCE a anunţat anterior că nu este dispusă să ofere lichidităţi firmelor de utilităţi).

De amintit că 15 ţări din UE au fost în favoarea unei plafonări a preţurilor la toate gazele naturale cumpărate şi vândute în blocul comunitar, nu doar a gazelor din Rusia, dar Comisia a avertizat că astfel de restricţii ar risca să pună blocul comunitar în deficit, din cauza aprovizionării globale limitate, deoarece pieţe precum Asia sunt dispuse să plătească mai mult.

• Gânduri frumoase pentru 2030

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat ieri crearea unei noi bănci europene care va garanta investiţiile în producţia de hidrogen şi care va investi 3 miliarde de euro "pentru a ajuta la construcţia pieţei viitoare de hidrogen".

Von der Leyen preciza, în discursul privind starea UE, că Europa a început deja tranziţia către alte tipuri de energie, dând exemplul statelor care au investit masiv în energia eoliană, precum Danemarca, în transportul feroviar pe bază de hidrogen, sau Germania şi Italia, unde se produc panouri solare.

"Hidrogenul poate să schimbe situaţia în Europa. Trebuie să trecem de la piaţa de nişă către o piaţă de masă pentru hidrogen şi vrem să producem 10 milioane de tone hidrogen regenerabil până în 2030", spunea preşedinta CE.