English
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este bazat pe performanţă, adică pe atingerea indicatorilor şi a ţintelor stabilite în planurile naţionale depuse de fiecare stat membru. De altfel, sumele solicitate de statele membre pentru proiectele derulate prin planurile respective vor fi deblocate doar dacă indicatorii cantitativi şi cei calitativi, precum şi obiectivele stabilite au fost atinse pentru fiecare an în care se face solicitarea de plată, au susţinut oficiali ai Comisiei Europene într-o întâlnire informală cu reprezentanţii mass-media.
Plăţile vor fi efectuate de două ori pe an, dar înaintea acestora oficialii de la Bruxelles vor vedea dacă tot ce şi-a propus statul membru în legătură cu proiectele respective pentru anul în care întocmeşte cererea de plată a fost atins sau nu.
Un fapt important este că decizia cu privire la aprobarea solicitărilor de plată va fi luată de Comisia Europeană şi de Coreper - Consiliul Uniunii Europene. Implicarea politică a Consiliului în luarea acestei decizii este dată de faptul că din cele 672 miliarde euro din cadrul Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă, doar 312 miliarde euro sunt granturi, în timp ce 362 miliarde euro reprezintă împrumuturi, iar decizia privind utilizarea acestor împrumuturi este una comună.
Până în acest moment, doar 18 state membre au trimis la Comisia Europeană un draft al planului naţional de redresare şi rezilienţă. Şase state, printre care se numără şi România, au trimis Comisiei doar anumite capitole, restul aflându-se în dezbatere publică, iar trei state au anunţat că vor trimite planul după ce acesta va fi întocmit conform ghidului emis de la Bruxelles şi a înştiinţărilor întocmite de autorităţile europene.
"În România se lucrează pe revizuirea PNRR trimis în toamna anului trecut Comisiei Europene. Foarte mulţi dintre partenerii sociali şi mai multe ministere doreau să fie consultaţi cu privire la întocmirea PNRR, dar acest lucru a fost imposibil să fie făcut toamna trecută din cauza alegerilor locale şi parlamentare. În acest moment se discută pe aspectele orizontale privind PNRR şi se aşteaptă finalizarea consultărilor şi întocmirea planului ce va fi trimis până la 30 aprilie Comisiei Europene. PNRR trebuie să includă atât investiţiile cât şi reformele aferente pe fiecare domeniu, precum şi recomandările specifice de ţară trimise de Comisia Europeană în 2019 şi 2020. Planul trebuie să corespundă echilibrat provocărilor economice şi sociale, să includă partea de rezilienţă, de creştere economică, creere a noi locuri de muncă, de competitivitate, precum şi să aibă componente importante privind digitalizarea şi economia verde. Investiţiile să ajute targetul climatic al Comisiei stabilit pentru anul 2050 şi anume neutralitatea climatică", au afirmat reprezentanţii Comisiei Europene la Bucureşti.
În ceea ce priveşte reformele pe care trebuie să le conţină PNRR, acestea trebuie să fie structurale în domeniul economiei, al pieţei muncii, competitivităţii economice, privind mediul de afaceri şi alte domenii - cum ar fi modificările legislative necesare în privinţa achiziţiilor publice şi pentru eficientizarea administraţiei publice atât la nivel central, cât şi la nivel local. O mare parte din aceste reforme trebuie să conţină digitalizarea proceselor din domeniile respective, precum şi componenta verde cerută de Green Deal.
"Am dori să vedem în PNRR, pe partea de investiţii în infrastructură, proiecte mature, nu cele pentru care începem acum să facem studii de fezabilitate, deoarece 70% din sumele alocate trebuie să fie angajate până la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% până la 31 decembrie 2023. Ultima cerere de plată trebuie făcută până în luna august 2026. 13% din sumele alocate vor fi primite imediat după ce PNRR va fi aprobat de Comisia Europeană şi de Consiliul UE, şedinţa acestuia urmând să aibă loc la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Până atunci se va negocia la sânge pentru ca planul să fie bine pregătiti şi să respecte toate principiile enunţate de Comisia Europeană. Menţionăm că pentru estimarea costurilor privind proiectele - estimare care va fi evaluată de oficialii de la Bruxelles - Comisia încurajează statele membre să discute în acest sens cu Consiliul Fiscal din fiecare ţară", susţin reprezentanţii Comisiei Europene.
Ei mai afirmă că Guvernul ar trebui să diferenţieze proiectele de investiţii în funcţie de finanţare: care sunt cele finanţate prin PNRR, care vor fi finanţate pe fondurile structurale pe baza exerciţiului european financiar multianual 2021-2027 şi care vor fi susţinute prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală.
O altă caracteristică a proiectelor ce vor fi realizate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este că ele nu trebuie să afecteze semnificativ mediul înconjurător. În acest sens, Comisia Europeană a emis recent o înştiinţare prin care arată statelor membre că nicio măsură inclusă într-un plan de recuperare şi rezilienţă (PRR) nu ar trebui să ducă la un prejudiciu semnificativ pentru obiectivele de mediu (do no significant harm - DNSH). Astfel, la evaluarea acestor planuri, oficialii de la Bruxelles se vor asigura că fiecare măsură (adică fiecare reformă şi fiecare investiţie) din cadrul planului respectă principiul "nu face rău semnificativ" mediului înconjurător.
Conform legislaţiei europene, proiectele şi măsurile incluse în PNRR nu trebuie să afecteze atenuarea schimbărilor climatice şi nici adaptarea la acestea. De asemenea, proiectele investiţionale şi măsurile de reformă nu trebuie să aibă efecte negative asupra resurselor de apă, fie că sunt de suprafaţaă sau subterane, şi nici asupra apelor marine. Activităţile din proiectele incluse în PNRR nu trebuie să producă daune semnificative nici economiei circulare, nici prevenirii şi controlului poluării şi nici protecţiei şi restaurării biodiversităţii şi ecosistemelor.
Conform oficialilor din cadrul Comisiei, dacă un proiect respectă unul dintre coordonatele principiului "do no harm", trebuie să demonstreze că nu dăunează nici celorlaltor cinci.
Înştiinţarea respectivă prevede şi excepţii. Astfel, proiectele de investiţii în domeniul energiei sunt considerate compatibile cu evaluarea DNSH pentru mediu în privinţa obiectivului atenuarea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, implementarea tehnologiilor şi infrastructurii va fi corelată cu măsuri de reducere a gazelor cu efect de seră pentru a fi atinse obiectivele Comisiei Europene din Green Deal pentru anii 2030 şi 2050.
Cu alte cuvinte, finanţarea proiectelor privind reţelele de distribuţie a gazelor naturale va fi putea realizată prin PNRR, dacă statele membre vor veni şi cu un plan de măsuri privind sporirea capacităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Cu toate acestea, fiecare proiect în acest domeniu va fi evaluat separat şi decizia va fi luată în funcţie de fiecare caz în parte.
Guvernul va avea, până în luna aprilie, un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă coerent, care va fi depus la Comisia Europeană şi, imediat după ce va primi toate aprobările necesare, va începe implementarea - în spitale, în şcoli, în locuri de muncă şi pentru mediu, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, ieri, la finalul întâlnirilor de lucru pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu premierul Florin Cîţu, cu vicepremierul Dan Barna şi cu miniştrii Sănătăţii (Vlad Voiculescu), Muncii şi Protecţiei Sociale (Raluca Turcan), Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (Claudiu Năsui).
"Este nevoie de investiţii importante în spitale noi, în spitalele existente, pentru a le moderniza, în sistemele din spitalele existente, pentru a le face mai sigure, mai sigure pentru pacienţi. (...) O a doua zonă pe care am discutat-o şi unde sunt foarte hotărât să găsim împreună soluţiile cele mai bune este zona locurilor de muncă. Foarte mulţi români şi-au pierdut deja locul de muncă, din cauza pandemiei sau a crizei economice generate de pandemie, şi unii, din păcate, sunt şi acum în pericol în continuare să-şi piardă locul de muncă, deci, este vital pentru noi toţi să dezvoltăm mecanisme prin care dezvoltăm locuri de muncă, încurajăm antreprenorii să creeze locuri de muncă pentru românii loviţi de pandemie", a spus Klaus Iohannis.
Domnia sa a mai arătat că din fondurile alocate prin PNRR se vor face investiţii şi în şcoli şi pentru protecţia mediului.
"Sistemul românesc de învăţământ are nevoie de foarte mulţi bani. Dacă ne gândim doar la siguranţa elevilor, este nevoie, deci, şi aici de foarte multe investiţii, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în şcoli, pentru a avea şcoli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curţilor şi aşa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de şcoli noi, avem nevoie de şcoli verzi, şcoli care sunt exemple pentru alţii cum putem să ne implicăm pentru mediu.
Şi, în fine, o temă pe care am mai menţionat-o şi o să o mai repet. Avem nevoie de programe serioase, sustenabile pentru mediu, pentru un mediu sănătos. Chestiuni care se pot face fără complicaţii imense. De exemplu, programe de împădurire, care pot fi puse în operă practic începând deja din anul acesta", a concluzionat preşedintele Klaus Iohannis.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
