POATE FI OPRITĂ CĂDEREA ÎN 2009? Depresiunea economică bate la uşa României

După lupte seculare de câteva luni cu criza economică, guvernul României şi-a recunoscut (n.a. pentru a câta oară?) neputinţa. Speranţele timide generate de acordul cu FMI au fost spulberate la prima inspecţie periodică a Fondului. Prognoza unei "corecţii" cu 4,1% a economiei în 2009 s-a transformat, după prea puţine opriri intermediare, într-o prăbuşire cu 8% a PIB-ului, care "ar putea să existe", conform declaraţiilor recente ale ministrului de Finanţe. Surse oficiale citate de agenţiile de presă arată că Fondul Monetar Internaţional "lucrează la un nou cadru macroeconomic pentru România".

Oare chiar nu am învăţat nimic din calvarul ţărilor baltice? Îngenuncherea Letoniei de către FMI a fost urmată, la doar câteva zile, de publicarea primelor estimări privind evoluţia economică a Lituaniei. Căderea extraordinară a PIB-ului, cu o rată anuală de 22,4% în trimestrul al doilea din 2009, a avut loc pe fondul unei contracţii a creditului neguvernamental cu 0,2% în iunie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creditul acordat companiilor nefinanciare a scăzut cu o rată anuală de 1,4 % în iunie, după ce în iunie 2008 a înregistrat o creştere cu 32,3%, conform datelor Băncii Naţionale a Lituaniei.

Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei şi fost comisar european pentru buget, a încercat să ridice moralul ţării, declarând pentru Reuters că va fi mai bine în trimestrul al treilea. "Cifrele nu sunt aşa de înspăi­mântătoare precum par. Economia a fost crescută artificial, iar ce observăm acum este colapsul unei bule virtuale", a mai precizat preşedintele Grybauskaite.

Din păcate pentru cetăţenii Lituaniei, cifrele sunt chiar aşa de înspăimântătoare precum par, iar reacţia lor a fost pe măsură. Consumul s-a redus, probabil, la minumul necesar, în condiţiile în care vânzările retail s-au prăbuşit cu o rată anuală de 25% în iunie.

Virtuală sau nu, întreaga economie a Lituaniei s-a dovedit a fi doar o bună speculativă, alimentată copios de o explozie a creditului.

Cum vor arăta statisticile din Letonia şi Estonia la începutul lunii august, mai ales că acolo s-a înregistrat o creştere a creditării mult mai puţin "prudentă" decât în Lituania?

Acestă creştere a creditării a distorsionat puternic economiile baltice şi le-a făcut dependente de finanţare ieftină. Poate că economia a fost crescută artificial şi bula a fost virtuală, dar efectele vor fi cât se poate de reale şi dureroase. Firmele şi gospodăriile s-au îndatorat cu mult peste capacitatea de rambursare, iar acum sunt forţate să se ajusteze.

Economia României prezintă aceleaşi caracteristici enumerate de preşedintele Lituaniei: o creştere artificială urmată de colapsul bulei virtuale a prosperităţii. În loc să ia măsuri draconice de reducere a aparatului de stat, promovate acum în regim de urgenţă chiar de preşedinte, Guvernul se împrumută haotic şi împinge economia către depresiune.

Împrumuturile guvernamentale au cel puţin două efecte negative asupra sectorului privat: îi limitează accesul la fondurile bancare şi determină o creştere a cursurilor de finanţare. În curând, dobânzile oferite pentru obligaţiunile de stat vor creşte, chiar dacă BNR va menţine tendinţa de relaxare a politicii monetare.

Pe lângă aceste condiţii interne extrem de dificile, economia mondială se poate confrunta, din toamnă, cu o nouă criză a creditării, generată de căderea economiei reale. Creşterea costurilor de finanţare va fi amplificată şi de revenirea presiunilor inflaţioniste.

Vremea reducerii simbolice a cheltuielilor bugetare a trecut de mult. Negocierile Letoniei cu FMI ne-au arătat că o reducere cu 50% s-ar putea să reprezinte minimul acceptat. În condiţiile actuale, este greu de presupus că mai poate fi evitată o depresiune economică în România (n.a. o scădere economică de peste 10%).

În cadrul macroeconomic impus de FMI ne va condamna la subdezvoltare prin creşterea fiscalităţii. Pentru a opri căderea în 2010, Guvernul nu trebuie decât să se dea la o parte din calea economiei.

(Citiţi detalii despre discuţiile FMI din această săptămână, precum şi reacţiile guvernanţilor şi a mediului de afaceri în articolele din secţiunea macroeconomie.

Aşteptăm opinia cititorilor pe www.bursa.ro)