EnglishFondurile BUSINESS CAPITAL FOR ROMANIA-OPPORTUNITY FUND COOPERATIEF (BOF, controlat de Florin Pogonaru şi Erste Bank), ROMANIAN EQUITY PARTNERS COOPERATIEF (concertat cu BCR şi BOF, conform ASF) şi BROADHURST INVESTMENTS LIMITED, care deţin împreună peste 5% din SIF5 Oltenia, au solicitat conducerii companiei să convoace acţionarii, pentru repatizarea în proporţie de 90% a profitului pe anul trecut, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Astfel, grupul de acţionari a cerut distribuirea unui dividend de 0,1571 lei/acţiune, respectiv a sumei de 91.144.239,13 lei.
Conducerea SIF5 a transmis că, în prezent, Consiliul de Administraţie al societăţii nu poate da curs solicitării acţionarilor, deoarece acesta nu a primit deocamdată avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară.
"Informăm acţionarii că solicitarea de convocare a AGOA va fi pusă în discuţie, cu prioritate, de îndată ce persoanele alese în calitate de membri ai Consiliului de Administraţie al SIF Oltenia vor fi avizaţi de către ASF şi îşi vor putea exercita legal, statutar şi potrivit hotărârii AGOA din 04.04.2017 atribuţiile corespunzătoare acestor funcţii", se arată în raportul companiei.
Ziarul "BURSA" a anunţat, la începutul lunii mai, că, în piaţă, au început să apară zvonuri că unii acţionari se pregătesc să ceară convocarea AGA, pentru distribuirea profitului.
Atunci, Tudor Ciurezu, preşedintele ales al SIF5 Oltenia, a spus că intenţionează să pună în discuţie repartizarea profitului pe anul trecut, la Adunarea Generală din luna august, care va fi convocată pentru aprobarea rezultatelor pe standardele IFRS.
La AGA din aprilie, niciuna dintre variantele propuse - dividend brut de 0,0815 lei sau program de răscumpărare de acţiuni a 5% - nu a întrunit voturile necesare.
Profitul net al exerciţiului financiar 2016 este de 101.271.376,81 lei, superior cu 0,89% celui prevăzut prin Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2016.
În aprilie, acţionarii SIF Oltenia i-au ales pentru noul Consiliu de Administraţie pe Tudor Ciurezu (cu 92% din voturi), Anina Radu (56%), Cristian Buşu (70%), Nicolae Stoian (53%) şi Carmen Popa (51,65%), dar şi pe Radu Hanga (55,84%), director executiv Strategie Coordonare Grup Banca Transilvania, şi Ana Bobircă (53,97%), propusă de fondul de investiţii Business Capital for Romania Opportunity Fund (BOF).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. detinerile la BCR....
(mesaj trimis de wlad în data de 31.05.2017, 00:58)
mai stie cineva in ce faza se afla procesul sif5 - BCR, ultima data sif5 contestase evaluarea bcr facuta de celebra firma ....... oare vor reusi sa primeasca de la erste la fel cit au primit si celelante sif -urilor la vremea respectiva.... si dupa sa vina ciurezu sa ne explice de ce nu a vindut la vremea respectiva......
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Ghici! în data de 31.05.2017, 05:42)
Wllade puiule, ala este in asteptare pana la finalul mandatului lui Ciurezu in consiliul de supraveghere de la BCR!
2. Asf-ul doarme ?
(mesaj trimis de xxx***** în data de 31.05.2017, 09:26)
Concertare.
Concertare.
Conc ertare.
2.1. Centrul de Interes (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Centrul de Interes în data de 31.05.2017, 09:34)
Artiştii care au părăsit Fabrica de Pensule - spaţiu cultural clujean cunoscut în presa internaţională mai ales datorită unuia dintre fondatori – Adrian Ghenie, vor inaugura, pe 8 iunie, „cel mai nou şi spectaculos centru de artă din România”. Cu această ocazie va fi vernisată prima expoziţie a regizorului Cristi Puiu - „Sieranevada”. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Concursul de desene „Eroii cărţilor citite“, locul unde creaturile fan... Noul antrenor al Barcelonei taie în carne vie. Cinci jucători afară, s... Cum au salvat Sorana Cârstea şi Simona Halep România de la o ruşine is... Centrul de Interes, primul centru dedicat artei şi culturii contemporane din Cluj, va fi inaugurat joi, 8 iunie, începând cu ora 19.00. Menit să îmbogăţească şi mai mult viaţa culturală vibrantă a oraşului, Centrul de Interes e conceput ca un spaţiu care îşi propune să aducă arta contemporană în mijlocul comunităţii. Proiectul noului centru de artă beneficiază de sprijinul Băncii Transilvania, iar evenimentul de inaugurare e realizat în parteneriat cu TIFF şi finanţat de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca. Despărţire cu scandal de Fabrica de Pensule Noua instituţie s-a format la iniţiativa Federaţiei Artiştilor şi Galeriştilor din Fabrica de Pensule şi a Asociaţiei Artiştilor din Fabrica de Pensule care s-au desprins de Fabrica de Pensule la sfârşitul lui 2016 şi s-au mutat într-un spaţiu nou, o clădire industrială din imediata vecinătate a gării, de pe strada Fabrica de Chibrituri, nr. 9 A, cu acces direct prin pasajul subteran care leagă strada Horea şi gara de strada Fabrica de Chibrituri. Adrian Ghenie se numără printre fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, alături de alţi reprezentanţi remarcabili ai aceleiaşi comunităţi artistice, care a coagulat în ultimii ani unul dintre cele mai active spaţii culturale din România. Lucrările lui Adrian Ghenie sunt prezente în cele mai importante muzee, galerii şi colecţii private din lume: Centrul Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeul Hammer şi Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, S.M.A.K. Collection (Ghent). În 2016, o parte dintre artişti au părăsit „fabrica” lansând acuzaţii grave la adresa unor membri: „Am plecat din Fabrica de Pensule pentru că imaginea şi proiectele noastre au fost folosite de către Federaţia Fabrica de Pensule (în mod abuziv şi netransparent) în scopul atragerii de finanţări care au servit doar unui grup de interese care s-a instalat la conducerea federaţiei (printre aceştia s-au numărat în ultimii ani activistul István Szakáts şi Rariţa Zbranca / Fundaţia AltArt, Mihai Pop / Fundaţia Plan B, Corina Bucea, Miki Branişte / Colectiv A). Proiectele galeriilor Bazis, Baril, Sabot, Spaţiu Intact, Atelier Irina M, Nano – care ani de zile au dat conţinut acestui centru – au fost folosite pentru câştigarea unor finanţări de sute de mii de euro, de care, ulterior, au profitat alţii. Deşi printre noi se găsesc asociaţii care au contribuit la fondarea Federaţiei Fabrica de Pensule, în ultimii ani, la conducerea instituţiei au ajuns persoane animate de agende politice, interesate mai degrabă de acapararea imaginii colective decât de promovarea produselor culturale. În plus, am decis să ne rupem de acest context în momentul în care proprietarul clădirii şi-a anunţat intenţia de a transforma fabrica în spaţiu de birouri şi a crescut chiria”, se arăta într-un comunicat din 2016 al Federaţiei Artiştilor şi Galeriştilor din Fabrica de Pensule