PONTA SPUNE CĂ-ŞI VA ÎNCHEIA MANDATUL CU "MĂSURILE ÎN FUNCŢIUNE", SCHIMBÂND CODUL FISCAL PRIN OUG Schwartz: "Predictibilitatea şi stabilitatea legii fiscale - deziderate tot mai îndepărtate"

Cei care ne conduc ţara au demonstrat din nou şi continuă să arate că nu ne putem baza pe promisiunile lor potrivit cărora în sfârşit vom avea o lege stabilă şi predictibilă a fiscalităţii.

După ce Codul Fiscal a fost aprobat la începutul verii şi retrimis în Parlament de şeful statului - premierul Ponta şi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici dând asigurări că legea nu va fi modificată "sub nicio formă" -, aplicarea măsurilor de relaxare fiscală au fost amânate cu un an, iar Victor Ponta spune, de trei zile, că va avea grijă să devanseze aceste măsuri...

Cum să traducem această desfăşurare a evenimentelor? Ce să înţeleagă oamenii de afaceri şi cum să se pregătească potenţialii investitori care ar dori să intre pe piaţa noastră?

"Predictibilitatea şi stabilitatea legii fiscale sunt două deziderate din ce în ce mai îndepărtate în timp", subliniază expertul fiscal Dan Schwartz. Domnia sa a precizat, încă de când a fost realizat proiectul de Cod Fiscal, că acesta are o serie de capcane ascunse.

Specialistul îşi menţine opniile, specificând: "Am spus de la început că această lege are multe capcane şi că nu putem avea încredere că vom avea relaxare fiscală decât în momentul în care măsurile apar în Monitorul Oficial. Ca drept dovadă, în cadrul amendamentelor au fost amânate majoritatea măsurilor de relaxare fiscală, însă cele care vizează creşterea obligaţiilor fiscale au fost păstrate şi chiar modificate, în sensul majorării unora dintre obligaţii. 2016 va fi un an cu taxe mai mari decât anul trecut. Toată tevatura cu trimiterea în Parlament nu a avut alt efect decât creşteri şi mai mari de taxe şi întârzierea intrării în vigoare a legii. În aceste condiţii, contribuabilii şi ANAF vor avea mai puţin timp la dispoziţie să înţeleagă care vor fi implicaţiile".

Potrivit domnului Schwartz, vor fi întârziate şi normele de adoptare, pentru că va fi nevoie să fie modificate, dar va fi schimbat şi Codul de Procedură Fiscală.

Oamenii de afaceri sunt de acord cu devansarea măsurilor amânate pentru 1 ianuarie 2017, dar spun că este nevoie de pachet de măsuri care să conducă la dezvoltare economică.

"Degeaba discutăm de taxe şi impozite, dacă nu asigurăm şi dezvoltarea economică a ţării", ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul de afaceri al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Legea Codului Fiscal a fost aprobată ieri în plenul Camerei deputaţilor, for decizional, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare. Iniţiativa a fost adoptată cu 279 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 5 abţineri.

Întrebat ulterior de jurnalişti în legătură cu faptul că a ajuns în Parlament după ce a fost votat Codul Fiscal în plenul Camerei, premierul Victor Ponta a răspus, citat de Mediafax: "Eu am votat Codul Fiscal în luna iunie, păi ăla este codul, dacă l-a votat toată lumea. Eu am vorbit despre lucrurile importante, cancanurile politice până mâine le uitaţi şi dumneavoastră".

Potrivit liberalului Mircea Dolha, Victor Ponta a minţit atunci când şi-a argumentat absenţa de la votul de ieri asupra reexaminării Codului Fiscal invocând faptul că el a votat actul normativ în iunie, site-ul Camerei Deputaţilor aratând că şeful Executivului nu a fost prezent nici atunci la vot.

Ponta a spus că Guvernul îşi va încheia mandatul cu toate măsurile destinate mediului de afaceri "în funcţiune", introduse înainte de 1 ianuarie 2017, aşa cum prevede noul Cod fiscal: "Sunt foarte optimist, la fel şi ministrul de Finanţe, că acele măsuri care s-au amânat pentru 1 ianuarie 2017, nu toate deodată, evident, pot fi devansate şi mesajul meu pentru mediul de afaceri este că acest Guvern îşi va încheia mandatul cu toate acele măsuri în funcţiune".

Oficialul a precizat că, după ce va avea datele statistice pe trimestrul al treilea, înainte de finalizarea Legii bugetului de stat, va avea o discuţie cu mediul de afaceri şi cu liderii politici, în vederea adoptării unei decizii.

Principalele amendamente aduse Codului Fiscal după ce a fost retrimis în Parlament vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole - în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supra-accizei la carburanţi tot de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusă prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea să majoreze la 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, de la 1 ianuarie 2016.

Preşedintele ţării nu poate retrimite a doua oară legea în Parlament, însă o poate transmite Curţii Constituţionale a României, dacă va considera că are elemente de neconstituţionalitate.

• Lucian Croitoru: "De la «prea devreme» s-ar putea să trecem brusc la «prea târziu»"

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au spus, în mai multe ocazii, că măsurile de relaxare fiscală pe care Guvernul le-a propus în Codul Fiscal "nu încap" toate, în acelaşi timp, Guvernatorul Mugur Isărescu solicitând dozaj în relaxarea fiscală.

Zilele trecute, Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, a scris pe blogul Băncii Centrale că Executivul pare să aibă o politică în zig-zag.

"În 2014, (...) s-a ţintit la creşterea unui număr de 37 de impozite şi taxe, fără o restructurare a cheltuielilor", subliniază domnia sa, menţionând, într-un studiu realizat anul trecut, că, în ultimii 24 de ani, de câte ori au avut nevoie să reducă deficitele bugetare, guvernele României au apelat în primul rând la creşterea impozitelor.

Lucian Croitoru apreciază: "Calea sănătoasă, dar dificilă, a raţionalizării cheltuielilor (tăiere selectivă, cu discernământ) a fost ocolită. În schimb, amânarea raţionalizărilor a dus deseori la tăieri ad hoc, devenite inevitabile. Cea mai cunoscută a fost tăierea salariilor şi a sporurilor salariale din 2010, dezaprobată de public. De atunci, politicienii nu mai au curajul nici măcar să vorbească despre atât de necesarele raţionalizări ale cheltuielilor publice. În mod regretabil, pentru a reduce deficitele guvernului, ei preferă creşterea impozitelor".

În 2015, guvernul a schimbat în mod abrupt strategia în ceea ce priveşte impozitele, făcând să pară că are o politică în zig-zag, arată specialistul, menţionând: "În iunie s-a redus TVA de la 24 la sută la 9 la sută pentru alimente şi băuturi nealcoolice şi se planifică, prin Codul Fiscal, reduceri de la 24 la sută la 19 la sută pentru celelalte produse eligibile începând cu 2016. În schimb, nu s-a făcut nicio schimbare în concepţia privind raţionalizarea cheltuielilor publice, care să ducă la crearea spaţiului fiscal pentru reduceri de impozite şi creşteri de salarii".

Domnia sa spune că reducerile de impozite prevăzute în Codul Fiscal şi creşterea cheltuielilor cu salariile în procentele vehiculate sunt "prea mult şi prea devreme": "Este prea mult pentru că reducerile de cheltuieli care pot fi concomitent identificate şi agreate de politicieni sunt prea mici pentru a crea spaţiul necesar pentru reducerea dorită a impozitelor şi creşterea preconizată a salariilor. Este prea devreme, chiar dacă s-ar agrea modificări mai mici, deoarece nu s-au restructurat cheltuielile pentru a crea spaţiu fiscal, nici măcar în limita care ar putea fi agreată astăzi, date fiind mentalităţile şi echilibrele politice".

Potrivit domniei sale, "de la «prea devreme» s-ar putea să trecem brusc la «prea târziu»", reduceri semnificative ale TVA şi a altor impozite şi creşteri notabile ale salariilor în învăţământ şi sănătate devenind imposibile din perspectiva menţinerii stabilităţii macroeconomice.