Portul Odesa, lovit cu rachete ruseşti Kalibr la o zi după semnarea acordului de la Istanbul

• Transnistria afirmă că vrea să adere la Federaţia Rusă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că ONU este responsabilă de respectarea recentului acord semnat cu Rusia privind exportul de cereale ucrainene, încheiat la Istanbul. Rusia a bombardat sâmbătă portul Odesa la o zi după semnarea acordului. Acordul permite comerţul cu cereale ruseşti fără sancţiuni pe o perioadă de câţiva ani şi vizează deblocarea comerţului cu cereale ucrainene.

După ce iniţial a negat că Rusia a fost în spatele bombardamentelor, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse a declarat duminică că rachetele de croazieră Kalibr au distrus infrastructuri militare din port, vital pentru exporturile de cereale ucrainene. După atacul din Odesa, Ucraina l-a acuzat pe Vladimir Putin că "scuipă în faţa" ONU şi a Turciei şi că pune în pericol punerea în aplicare a acordului semnat vineri privind reluarea exporturilor de cereale.

Rusia negase sâmbătă, în faţa Turciei, că ar fi fost implicată în aceste lovituri: "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu acest atac şi că examinează problema foarte atent", a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Secretarul de stat american Antony Blinken a condamnat atacul, acuzând Rusia că subminează eforturile de atenuare a crizei alimentare.

Purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, a declarat pentru AFP că rachetele ruseşti au lovit o uzină de procesare a cerealelor. "Portul Odessa a fost bombardat, în special acolo unde se desfăşurau procesele de transport maritim (de cereale). Am doborât două rachete, iar alte două rachete au lovit infrastructura portuară unde, evident, erau cereale", a declarat el.

Zelenski a mai declarat sâmbătă că o încetare a focului cu Rusia fără a recupera teritoriile pierdute nu ar face decât să prelungească războiul. În acelaşi timp, Polonia a anunţat că va cumpăra zeci de avioane de luptă FA-50, 180 de tancuri şi obuziere din Coreea de Sud, iar doi cetăţeni americani au murit recent în regiunea Donbas din Ucraina. De asemenea, luptele armate au continuat în ultimele 3 zile - acestea sunt concentrate în continuare în jurul Harkovului, al doilea oraş al ţării, şi al Nikolaevului, care este vizat de numeroase lovituri aeriene. Forţele ucrainene au afirmat ieri că rezistă şi că au respins numeroase tentative de asalt din partea ruşilor.

• Transnistria afirmă că este hotărâtă să obţină independenţa şi o posibilă unificare cu Rusia

"Ministrul de externe" al regiunii separatiste moldoveneşti Transnistria, care se învecinează cu Ucraina, a declarat vineri că aceasta este hotărâtă să obţină independenţa şi o posibilă unificare cu Rusia şi că faptul că Moldova a devenit candidat la aderarea la Uniunea Europeană pune capăt oricărei posibilităţi de cooperare.

Transnistria găzduieşte un contingent al forţelor ruse de "menţinere a păcii" din 1992. Analiştii internaţionali consideră că Putin vrea să preia controlul asupra acestui teritoriu unde trăiesc aproximativ 470.000 de persoane.

În iunie, UE a acordat Moldovei statutul de ţară candidată, aderarea deplină la blocul comunitar fiind condiţionată de reforme precum combaterea corupţiei şi consolidarea statului de drept.

Vitali Ignatiev, "ministrul de externe" al guvernului nerecunoscut din Transnistria, a declarat într-o conferinţă de presă la Moscova că Transnistria va urmări obiectivele stabilite în cadrul unui referendum din 2006.

Acesta a declarat: "Dezvoltarea independentă a Transnistriei şi intrarea liberă ulterioară în Federaţia Rusă. [...] Aderarea liberă ulterioară la Rusia este un proces care necesită probabil decizii semnificative, pregătire politică şi multe altele. Principala prioritate, în mod evident, este independenţa. După ce a primit statutul de candidat la aderarea la UE, Republica Moldova a traversat astfel un anumit Rubicon. A pus capăt problemei construirii relaţiilor politice în cadrul unor spaţii comune, pentru că această decizie a fost luată doar de către conducerea Republicii Moldova, nu a fost luată în mod colectiv. Mai mult decât atât, nimeni nu poate vorbi în numele nostru".

• Rusia se pregăteşte de anexarea unor regiuni ucrainene

O comisie electorală pentru aşa-numitul "referendum" din regiunea Zaporijie va fi creată de ruşi. Primarul Melitopolului, Ivan Fedorov, a declarat că ocupanţii au emis un ordin privind organizarea unui referendum la Melitopol. Pe 17 iulie, Fedorov a spus că forţele ruse din Melitopol mergeau din uşă în uşă pentru a efectua un recensământ.

În acelaşi timp, forţele ucrainene au lansat o contraofensivă la Herson, în sudul Ucrainei, după cum notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultimul raport privind evoluţiile de pe frontul din Ucraina. Cu toate acestea, ISW notează că din informaţiile open-source reiese că progresul trupelor ucrainene va fi probabil "limitat" şi depăşit de evenimente. Sâmbătă, forţele ucrainene au bombardat un pod în regiunea Herson, vizată fiind o rută de aprovizionare a forţelor ruseşti.

De asemenea, premierul naţionalist al Ungariei Viktor Orban a cerut tratative de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, atacând strategia Uniunii Europene privind conflictul. Într-un discurs susţinut sâmbătă în România, Orban a vorbit despre o "rasa maghiară nemixtă", criticând Occidentul pentru "amestecul cu non-europeni".

Totodată, Germania a amânat din nou livrarea de arme către Ucraina, după cum relatează Kyiv Independent. Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a admis de altfel că aşa-numitul plan de schimb circular pentru livrarea indirectă de arme Ucrainei nu funcţionează aşa cum se intenţiona.

Ea a respins totuşi criticile guvernului polonez, care a acuzat recent Germania de încălcarea cuvântului şi înşelarea aşteptărilor în ce priveşte planurile referitoare la furnizarea de tancuri.

"Situaţia este nesatisfăcătoare pentru ambele părţi, dar, în război, nu ştii întotdeauna imediat care este calea perfectă", a comentat ea. Schimbul circular - prin care Polonia trimite tancuri din epoca sovietică Ucrainei, iar Germania sau alţi aliaţi furnizează echipamente mai noi - a fost iniţiat pentru că părea să fie "cea mai bună şi mai rapidă cale la acel moment", a adăugat Annalena Baerbock.

Varşovia este însă nemulţumită de rezultat. "Promisiunile germane despre un schimb circular de tancuri s-au dovedit a fi o manevră înşelătoare", a declarat ministrul adjunct de externe polonez Szymon Szynkowski vel Sek pentru publicaţia germană Der Spiegel. În primul rând, germanii le-au oferit polonezilor tancuri "care erau mai vechi decât cele pe care Polonia le-a dat Ucrainei", a spus el.

• UE încearcă să obţină livrări suplimentare de gaze naturale din Nigeria

Uniunea Europeană caută să obţină livrări suplimentare de gaze din Nigeria, în condiţiile în care blocul comunitar se pregăteşte pentru posibilele noi reduceri ale livrărilor de gaze ruseşti din data de 26 iulie. Matthew Baldwin, director general adjunct al departamentului de energie al Comisiei Europene, s-a întâlnit în Nigeria cu oficiali de la cel mai mare producător de petrol şi gaze din Africa.

UE importă 14% din totalul livrărilor sale de LNG din Nigeria şi există potenţialul de a dubla această cifră, a declarat Baldwin.

Totodată, şeful celui mai mare combinat siderurgic din Ucraina a declarat sâmbătă că Rusia jefuieşte oţel în valoare de 600 de milioane de dolari din uzinele şi porturile din Ucraina, oţel pe care îl vinde unor clienţi din Marea Britanie, Africa sau Asia.

• Lituania eliberează strânsoarea asupra enclavei ruse Kaliningrad

Lituania a ridicat interdicţia de transport pe calea ferată spre şi dinspre exclava rusă Kaliningrad al produselor ruseşti aflate sub sancţiunile Uniunii Europene, a transmis vineri agenţia RIA, citată de Reuters. Uniunea Europeană a indicat săptămâna trecută că interdicţia de tranzit afectează doar transportul rutier, nu şi pe cel feroviar, iar Lituania ar trebui, prin urmare, să permită Rusiei să transporte beton, lemn şi alcool prin teritoriul UE spre exclavă.

Totodată,  Statele Unite au anunţat că analizează dacă pot trimite avioane de luptă de producţie americană în Ucraina. Anunţul a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Deşi administraţia condusă de Joe Biden a început să facă explorări privind posibilitatea de a furniza avioane militare Ucrainei, această măsură nu ar urma să fie luată imediat, a declarat John Kirby. Un alt oficial american a declarat că armata rusă suferă sute de pierderi de vieţi pe zi în războiul din Ucraina şi că a pierdut în total mii de locotenenţi şi căpitani. De la începutul războiului, Rusia a pierdut în timpul luptelor aproximativ 15.000 de soldaţi, conform estimărilor agenţiilor de informaţii din SUA şi Marea Britanie.

De asemenea, ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania, împreună cu România şi Polonia, au cerut UE să facă mai mult pentru a combate reinterpretările ruseşti şi distorsiunile istoriei. Într-o scrisoare comună publicată vineri, cele cinci ţări est-europene au cerut, de asemenea, instituţiilor UE să îşi asume un rol de leadership în păstrarea memoriei istorice şi prevenirea manipulării faptelor.

La rândul ei, Italia ar urma să continue să trimită arme Ucrainei şi să sprijine Kievul în războiul împotriva Rusiei dacă blocul conservator va câştiga viitoarele alegeri parlamentare, a afirmat Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia, creditat cu cea mai mare popularitate din alianţa de dreapta. În acelaşi timp, Uniunea Europeană a anunţat vineri că a aprobat un ajutor militar suplimentar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina.

• Raport al guvernului japonez: Situaţia Taiwanului, importantă pentru stabilitatea internaţională

Raportul anual privind apărarea publicat vineri de guvernul de la Tokyo arată că invazia rusă în Ucraina ar putea duce la strângerea legăturilor militare între Rusia şi China.

"Pentru Rusia, care este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei, importanţa cooperării politice şi militare cu China ar putea creşte", arată documentul ministerului japonez al apărării, care dedică acestui subiect un capitol nou.

În raport se apreciază că posibilitatea unei colaborări ruso-chineze aprofundate în domeniul apărării trebuie "monitorizată cu atenţie", deoarece ar putea avea un "impact direct" asupra mediului de securitate al Japoniei.

Acest prim raport al guvernului premierului Fumio Kishida a fost publicat în contextul confruntării între Rusia şi G7, grupul naţiunilor celor mai dezvoltate economic, din care face parte şi Japonia. Războiul din Ucraina nu pare să se apropie de final, în ciuda sancţiunilor economice impuse Moscovei de SUA şi aliaţii lor, însă neaplicate de China.

Raportul critică Rusia pentru crearea unei situaţii "fără precedent" prin invadarea Ucrainei, acţiune militară "efectuată făţiş, incompatibilă cu legea şi ordinea internaţionale şi care costă vieţi de oameni nevinovaţi". Tolerarea unor astfel de acţiuni ar putea încuraja "implicaţii incorecte" conform cărora modificarea unilaterală a statu-quo-ului va fi permisă şi în alte regiuni, inclusiv în Asia, de aceea Japonia şi comunitatea internaţională nu trebuie să le treacă cu vederea.

Potrivit documentului, China îşi extinde activităţile militare maritime şi aeriene, în special în Marea Chinei de Est. Beijingul "se angajează în încercări unilaterale şi coercitive de a schimba statu-quo-ul pe baza propriilor afirmaţii".

Este al doilea an în care raportul guvernului nipon afirmă că situaţia Taiwanului este importantă nu doar pentru securitatea Japoniei, ci şi pentru stabilitatea internaţională.

În cadrul unei conferinţe de presă după publicarea raportului, ministrul japonez al apărării, Nobuo Kishi, a declarat că "tensiunile regionale sunt în creştere, iar China îşi demonstrează disponibilitatea de a realiza reunificarea cu Taiwan-ul prin forţă". Raportul solicită indirect creşterea cheltuielilor militare pentru a face faţă situaţiei mai grave de securitate din jurul Japoniei, în condiţiile în care Coreea de Nord continuă să întreprindă acţiuni periculoase pentru securitatea Japoniei.