POTRIVIT BĂNCII EUROPENE DE INVESTIŢII Reconstrucţia Ucrainei - circa 1.000 de miliarde de euro

Ucraina ar putea avea nevoie de o asistenţă externă de până la 1.000 de miliarde de euro pentru repararea pagubelor provocate de invazia rusească, a declarat ieri Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), transmite Bloomberg.

"Am avansat cifra de un trilion de euro pentru că am văzut cifrele care sunt vehiculate în spaţiul public şi pe care le consider complet nerealiste atunci când mă uit la nivelul de distrugere din Ucraina", a spus Werner Hoyer la un briefing de presă organizat la Frankfurt, adăugând că "Europa va trebui să joace cel mai important rol în efortul de reconstrucţie a Ucrainei".

Această evaluare vine într-un moment în care liderii UE se pregătesc să se reunească - joi şi vineri - la Bruxelles pentru discuţii privind planurile de reconstrucţie a Ucrainei, precum şi cererea sa de aderare la blocul comunitar. Comisia Europeană a propus prima dată, la mijlocul lunii mai, cel mai recent pachet de ajutor pentru a acoperi o parte din nevoile financiare ale Ucrainei, care se ridică la aproximativ cinci miliarde de euro pe lună, conform Agerpres.

BEI, braţul financiar al UE, ar putea juca un rol central în canalizarea banilor de la UE spre Ucraina. Potrivit unor surse citate anterior de Bloomberg, BEI este şi canalul preferat de guvernul german pentru miliardele de euro care ar urma să iasă din blocul comunitar.

Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.

• Propunerea Italiei de plafonare a preţului gazelor câştigă susţinători în UE

O propunere italiană vizând plafonarea preţului gazelor naturale în Europa câştigă susţinători în regiune, pe măsură ce statele europene o văd ca pe "singura soluţie" pentru a răspunde la explozia preţurilor, a declarat ieri ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, informează Bloomberg.

Italia a recomandat ca statele membre UE să introducă o limită pentru preţul gazelor naturale importate din Rusia pentru a ajuta la contracararea inflaţiei în blocul comunitar, însă o serie de state membre, printre care şi Germania, au privit-o cu scepticism.

"Preţul gazelor naturale nu creşte dintr-un motiv fizic. Preţul creşte doar pentru că cineva, din spatele unei tastaturi, a decis acest lucru", a spus Roberto Cingolani, într-o conferinţă organizată la Roma.

În realitate, însă, reducerea importurilor de gaze din Rusia a contribuit la creşterea preţurilor în ultimele zile, în condiţiile în care livrările prin conducta cheie Nord Stream au scăzut cu până la aproape 40% din capacitate. În aceste condiţii, preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au crescut cu 4% comparativ cu nivelul înregistrat vineri şi sunt de aproape patru ori mai mari decât erau în urmă cu un an".

Impunerea unui plafon de preţ "pare să fie singura soluţie sustenabilă", consideră Cingolani. Potrivit ministrului italian, o astfel de măsură ar permite evitarea riscului ca "cineva să se trezească într-o dimineaţă şi să vină cu un preţ nebunesc al gazelor naturale", notează Agerpres.

Printre măsurile suplimentare ar putea să se numere separarea preţului pentru electricitatea produsă de pe urma arderii gazelor naturale de preţurile pentru energia regenerabilă şi creşterea producţiei de electricitate în termocentralele pe bază de cărbune, potrivit oficialului italian.

"O decizie de majorare, temporară, a producţiei de cărbune nu va afecta obiectivele de carbonizare ale Italiei şi ar oferi o alternativă mai ieftină pentru a creşte stocurile de energie", a susţinut Cingolani.

Guvernul german a anunţat deja o serie de planuri pentru repornirea termocentralelor pe bază de cărbune în ideea de a reduce dependenţa ţării de gazele naturale ruseşti.