POVESTEA CLONĂRII SITE-ULUI BURSA Oamenii sunt ademeniţi să depună sume de bani, cu "promisiunea" unor câştiguri fabuloase

Circulă de câteva săptămâni cel puţin două clone ale paginii site-ului ziarului BURSA în care, punând în prim-plan figura omului de afaceri Ion Ţiriac, cititorii sunt îndemnaţi să "investească" printr-un algoritm de tranzacţionare a criptomonedelor, chipurile pentru a se îmbogăţi.

Este evident o fraudă.

Materialul nu este realizat de ziarul BURSA, nu are adresa site-ului publicaţiei noastre, iar cel puţin într-un caz IP-ul provine, după cum am aflat, din Rusia.

Nu este ceva nou. În ultimii ani, pagini ale site-urilor mai multor publicaţii din ţara noastră au fost clonate cu scopul final de a prejudicia cititorii. Reţeta este asemănătoare - se folosesc nume ale unor persoane cu mare succes financiar sau alţi influenceri care îi îndeamnă pe oameni să profite de o aşa-zisă oportunitate de a face în timp scurt o mulţime de bani, chiar milioane. Nu trebuie decât să îţi faci cont la un anumit site, dar rapid, să depui câteva sute de euro, iar aşa-zişii lor experţi financiari sau sistemele algoritmice de tranzacţionare vor produce sume enorme pentru tine. Doar că în scurt timp începe o campanie agresivă prin care ţi se cere să faci noi depuneri, nu mai poţi retrage banii plasaţi iniţial, iar la un anumit moment site-ul dispare complet.

• O fraudă, care merge în altă fraudă şi apoi în altă fraudă

În cazul paginilor clonate ale site-ului ziarului BURSA, aşa-zisa oportunitate "dezvăluită" de Ion Ţiriac este un program de tranzacţionare a criptomonedelor, numit Crypto Engine. Într-un loc chiar se spune că nu este nevoie de experienţă şi că profitul este garantat. Dar, textul conţine termeni folosiţi/traduşi greşit, confuzii şi fracturi de logică.

Am vrut să aflu mai multe, aşa că am încercat să-mi fac cont. Iniţial apărea o eroare, astfel încât am căutat site-ul Crypto Engine printr-un motor de căutare şi m-am înregistrat. Am observat că site-ul era puţin diferit faţă de cel către care eram direcţionat din clona paginii web a ziarului BURSA, dar n-am dat prea multă importanţă acestui fapt. Abia după câteva zile, când am accesat link-ul unei alte colone a paginii ziarului nostru, am descoperit că de fapt eşti direcţionat către un site ce doar simulează Crypto Engine, iar pentru înregistrare se ajunge la un alt site, Ipgate Trade. Din recenziile existente în mediul online despre această platformă de tranzacţionare (încă nu am fost sunat de nimeni de la Ipgate Trade) se poate trage concluzia că este ceea ce, în jargon financiar se numeşte un "scam", adică o metodă prin care oamenii sunt păcăliţi după un tipar asemănător celui descris mai sus.

Cu alte cuvinte, cei care au stat în spatele falsului articol din BURSA, au mai apelat la un fals, simulând site-ul Crypto Engine, pentru ca în final să-i facă pe oameni să trimită bani către o platformă care, conform recenziilor, este o fraudă.

• Minciuna unui câştig de 25-30% pe săptămână

A doua zi după ce m-am înscris la Crypto Engine, cel adevărat, am fost sunat de o persoană de sex feminin, româncă, care în mare mi-a spus aşa: "Crypto Engine este un robot pus de noi la dispoziţia clienţilor, pentru ca aceştia să nu stea în faţa calculatorului foarte mult timp. Vă vom pune la dispoziţie un expert financiar, care vă va livra analiza fundamentală, vă va da informaţii şi vă va asista cu tot ceea ce aveţi nevoie. Robotul face analiza tehnică. Dumneavoastră nu trebuie decât să vă logaţi, să setaţi robotul şi să-l lăsaţi să lucreze. Dar, înainte să vă fac legătura cu expertul financiar, trebuie să aveţi o anumită sumă în cont - în felul acesta ştim că sunteţi interesat".

Suma minimă era 250 de euro, dar puteam să încep cu 500 sau 1.000 de euro. Persoana mi-a mai spus că nu se tranzacţionează doar criptomonede, ci şi acţiuni, mărfuri şi altele.

"Clienţii noştri fac cam 25-30% pe săptămână din suma investită. Bineînţeles că, dacă suma este mai mare şi profitul este mai mare. Depinde de ce vrea fiecare să obţină. Dumneavoastră de exemplu ce aţi vrea să obţineţi de la tranzacţionare?", mă întreabă ea.

Menţionarea unui astfel de câştig pentru mine arată că este vorba despre o înşelătorie. Prin compunere, un randament de 25% pe săptămână transformă 1.000 de euro în 3.052 de euro în cinci săptămâni, în 9.313 euro în zece săptămâni, iar după doar 31 de săptămâni se depăşeşte un milion de euro. Dacă ceva este prea frumos ca să fie adevărat, atunci aşa este!

Cum n-aveam de gând să depun niciun ban, în scurt timp i-am spus că mi-am făcut cont deoarece am văzut un material despre Crypto Engine semnat chipurile de mine (încă nu îmi dădusem seama că şi pagina lor fusese clonată de alţii). Or, cum eu nu făcusem niciun astfel de material şi habar n-aveam ce e Crypto Engine, am vrut să văd. Nu părea să ştie despre ce este vorba şi s-a prins destul de greu. Mi-a spus că sarcina ei este doar să ajute clienţii cu activarea contului, adică să transfere banii din contul lor bancar în contul Crypto Engine.

"Pot să vă pun în legătură cu un expert financiar care o să vă explice, mai în detaliu, tot ce facem aici. O să vă ajute să vă activaţi şi contul. În câteva minute ... ", mi-a spus. Nu a mai sunat nimeni atunci.

Ieri am fost abordat de un tip din partea Crypto Engine care voia să depun rapid bani. L-am întrebat despre autorizarea acestei platforme şi mi-a spus că, de fapt, Crypto Engine este doar o "reclamă" prin care clienţii sunt direcţioanţi către alte firme (de investiţii sau tranzacţionare probabil). Iar eu am fost direcţionat către o firmă care este autorizată în Anglia. A trimis şi un document despre care spune că atestă acest lucru. Am verificat pe site-ul Financial Conduct Authority (FCA) numele firmei indicate şi am descoperit mai multe societăţi cu nume asemănătoare, dar niciuna cu numele exact. Am luat legătura telefonic cu FCA, iar operatorul mi-a spus că după cum se prezintă situaţia pare să fie o fraudă, dar să trimit prin mail toate documentele. FCA urmează să răspundă zilele viitoare.

Nu ştiu exact cum se derulează lucrurile la Crypto Engine după ce faci prima depunere, dar în opinia mea are ingredientele pentru a fi un "scam". Adică se promovează drept o modalitate de a realiza câştiguri fabuloase, nu spune dacă este reglementat de vreo autoritate (cel puţin nu am găsit vreo referire la acest lucru pe site-ul platformei), se foloseşte de imaginea unor celebrităţi pentru a convinge potenţialii utilizatori, platforma funcţionează sub mai multe denumiri şi adrese, etc. În mediul online, există inclusiv recenzii pozitive despre această platformă dar care, conform altor recenzii nu sunt decât nişte falsuri.

• Maria-Manuela Catrina, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică: "Ne-am autosesizat în ceea ce priveşte atacul dumneavoastră şi vă putem spune că IP-urile sunt din Rusia"

Legat de prima clonă a paginii site-ului ziarului BURSA, care în momentul de faţă nu mai poate fi accesată, Maria-Manuela Catrina, Adjunct al Directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, ne-a spus, în cadrul Conferinţei "Securitatea cibernetică", organizată de noi la finele lunii ianuarie, că IP-ul provine din Rusia.

"Noi ne-am autosesizat în ceea ce priveşte atacul dumneavoastră şi vă putem spune două lucruri. IP-urile sunt din Rusia şi v-am îndruma pe toţi, există un proiect împreună cu Asociaţia Română a Băncilor şi Poliţia Română, se numeşte «Siguranţă online», cred că fiecare dintre noi ar trebui să treacă pe acolo măcar odată pe an şi să îşi testeze capacităţile", a afirmat domnia sa.

• Sebastian Pitei, BIT Sentinel: "Ceea ce s-a întâmplat la BURSA se înscrie în categoria fake-news, unde educaţia cititorilor reprezintă cheia de rezolvare a problemei"

Sebastian Pitei, manager de infrastructură în cadrul companiei de securitate cibernetică BIT Sentinel, include clonarea paginii ziarului BURSA în categoria fake-news, pentru care educaţia utilizatorilor reprezintă cheia de rezolvare a problemei.

"Oricine are anumite cunoştinţe de IT poate să facă un site şi să-i pună orice adresă doreşte.

Conţinutul său - adică ce vedem când intrăm acolo - e la liber. Nimeni nu poate să fie împiedicat să ia copia Facebook, Google sau a ziarului BURSA şi să o pună în altă parte. Este foarte dificil să te protejezi de astfel de lucruri", ne-a spus specialistul în securitate cibernetică.

Managerul de la BIT Sentinel a adăugat: "La fel cum dumneavoastră vă doriţi ca tot mai multe persoane să vadă pagina ziarului BURSA, există o masă de utilizatori maliţioşi a Internet-ului care văd conţinutul respectiv, îl copiază şi introduc datele pe care doresc să le promoveze. Dacă persoanele care atacă un anumit site ştiu perfect ce fac, nu este chiar imposibil, dar este puţin probabil să fie găsite".

Specialistul îndeamnă cititorii să privească critic conţinutul prezentat de un anumit site şi să facă o verificare de bază, de pildă corespondenţa dintre adresa site-ului şi cea a publicaţiei respective.

"Ceea ce s-a întâmplat la BURSA se înscrie în categoria fake-news, unde educaţia utilizatorilor, a cititorilor ziarului reprezintă cheia de rezolvare a problemei. Utilizatorii trebuie să citească atent, să aibă un dram de gândire critică privind conţinutul prezentat de un anumit site - de exemplu să verifice chestiuni simple, cum ar fi adresa reală a site-ului. Astfel, vor descoperi că acel articol nu există în ziua respectivă şi în nicio altă ediţie. Când un site afişează prima pagină a unui ziar, dacă link-ul nu este al ziarului respectiv, există riscul ca informaţia prezentată să nu fie veridică. De aceea, următorul pas este verificarea paginii oficiale a publicaţiei respective pentru a te convinge dacă informaţia prezentată pe alt site este reală sau nu. Până la urmă, educaţia fiecăruia reprezintă prevenţia în acest domeniu", ne-a spus Sebastian Pitei.

• ASF: "Entităţile emitente de monede virtuale, tranzacţionarea acestora şi platformele pe care acestea se tranzacţionează nu intră sub incidenţa supravegherii Autorităţii"

Pentru a nu deveni victima unor fraude, cei care vor să investească trebuie să aleagă cu grijă brokerul, fondul de investiţii sau alt intermediar de servicii financiare.

Irina Cristescu, General Manager, XTB Romania, casă de brokeraj pe burse internaţionale şi companie listată la Bursa din Varşovia, recomandă cinci criterii la care investitorii să fie atenţi atunci când aleg un furnizor de servicii financiare: reglementarea; prezenţa locală; siguranţa fondurilor clientului; modalitatea de abordare a clienţilor şi promovare a produselor; costurile.

În noiembrie anul trecut, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a atras atenţia, printr-un comunicat, asupra entităţilor neautorizate care oferă servicii de investiţii financiare în ţara noastră.

Conform comunicatului de atunci al supraveghetorului pieţei, ASF primise mai multe sesizări din partea consumatorilor cu privire la faptul că fuseseră apelaţi de persoane care se recomandau reprezentanţi ai unor "brokeri" cu sediul în state terţe şi care le ofereau servicii de investiţii, iar după ce îi convingeau să transfere diverse sume de bani în diferite conturi, aceştia nu mai puteau fi contactaţi.

"ASF atenţionează potenţialii investitori că utilizarea serviciilor unei entităţi neautorizate nu le va da dreptul la despăgubiri prin Fondul de Compensare a Investitorilor. Prin urmare, Autoritatea recomandă investitorilor ca, înainte de a investi în diverse instrumente financiare şi, în special, înainte de a utiliza platforme de tranzacţionare online, chiar dacă iniţiativa contactării intermediarului aparţine investitorului în totalitate sau contactarea este efectul unei oferte a acestuia adresate direct sau printr-o terţă parte, să verifice dacă respectiva entitate se regăseşte în Registrul public al ASF", se arăta în comunicat.

Conform Autorităţii, în unele state terţe nu există obligaţia de autorizare pentru societăţile care prestează activităţi de tip "brokeraj", astfel că aceste entităţi nu au nicio obligaţie legală de protecţie a investitorilor. Prin urmare, investitorii trebuie să fie conştienţi de faptul că, dacă folosesc serviciile unei entităţi care nu este reglementată şi autorizată, o vor face pe propriul risc.

"În ceea ce priveşte monedele virtuale, ASF reiterează faptul că acestea nu sunt considerate instrumente financiare, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 126/2018, astfel că entităţile emitente de monede virtuale, tranzacţionarea acestora şi platformele pe care acestea se tranzacţionează nu intră sub incidenţa supravegherii Autorităţii", se mai arăta în comunicatul ASF din noiembrie anul trecut.