Prea târziu pentru salvarea Deutsche Bank?

O amendă de 14 miliarde de dolari îi mai lipsea Deutsche Bank, cea mai mare bancă a Germaniei şi cea mai importantă sursă a riscului sistemic la nivel global, conform unei analize de la Fondul Monetar Internaţional.

Pedeapsa vine de la Departamentul de Justiţie american şi ar trebui să spele măcar o parte din "păcatele" adunate în a doua jumătate a deceniului trecut, prin vânzarea "defectuoasă" a unor titluri financiare securitizate pe baza creditelor ipotecare rezidenţiale acordate (n.a. RMBS, Residential Mortgage-Backed Securities).

Foarte multe dintre aceste credite au fost subprime, însă marile bănci de pe Wall Street le-au "transformat" în titluri financiare care au primit ratinguri investiţionale prin "bunăvoinţa" agenţiilor de rating.

Alte bănci amendate de autorităţile americane în cazul titlurilor RMBS sunt Bank of America (22,5 miliarde de dolari), JP Morgan (13 miliarde), Citigroup (7,3 miliarde), Goldman Sachs (5 miliarde) şi Morgan Stanley (4,5 miliarde).

Wall Street Journal scrie că pe lista instituţiilor financiare anchetate se află şi băncile europene Barclays, Credit Suisse, UBS şi Royal Bank of Scotland.

Într-un comunicat de presă de pe site-ul DB este confirmată amenda propusă de autorităţile americane, iar acestea "au invitat banca să vină cu o contraofertă". "Deutsche Bank nu intenţionează să plătească suma cerută pentru închiderea cazului", se mai arată în comunicatul de presă, ci "se aşteaptă la un rezultat similar altor procese anterioare, unde sumele plătite au fost mult mai mici".

Financial Times arată că oficialii DB speră să plătească o amendă similară celei achitate de Goldman Sachs, în condiţiile în care Departamentul de Justiţie a cerut iniţial 15 miliarde de dolari în acel caz, iar banca de investiţii a plătit de trei ori mai puţin. Banca germană are deja constituite provizioane de circa 5,4 miliarde de euro pentru acoperirea proceselor în care este implicată.

Perspectiva unor negocieri dure cu Departamentul de Justiţie din SUA a condus la prăbuşirea acţiunilor Deutsche Bank (DBK) în ultima zi de tranzacţionare a săptămânii trecute la Frankfurt (vezi graficul).

Declinul de 8,5%, până la 11,99 euro pe acţiune, a dus scăderea de la începutul anului până la circa 47%, iar capitalizarea bursieră a celei mai mari bănci din Germania a coborât până la 16,4 miliarde de euro.

Din păcate pentru perspectiva relaţiilor economice dintre SUA şi Europa, penalizarea impusă DB de către autorităţile americane vine într-un context extrem de nefavorabil.

Spionii care acţionau la Moscova în timpul Războiului Rece trebuiau să urmeze o serie de "reguli ale jocului". Între acestea se afla şi "odată este un accident, de două ori este o coincidenţă, de trei ori este acţiune inamică".

Ceea ce tocmai s-a întâmplat cu Deutsche Bank pare să reprezinte depăşirea pragului dintre coincidenţă şi acţiune inamică, în condiţiile în care autorităţile de la Bruxelles au cerut Irlandei să recupereze 13 miliarde de euro de la Apple, ca urmare a unui tratament fiscal favorabil în ultimii ani.

"Există o suspiciune puternică în cercurile financiare că Deutsche Bank este victima răzbunării Statelor Unite împotriva Europei", se arată într-un articol din Financial Times, iar o sursă citată de cotidianul financiar arată că "va exista o reacţie puternică de la Berlin şi Frankfurt". Deocamdată, autorităţile de la Berlin s-au limitat la a cere un tratament corect pentru Deutsche Bank.

Între timp, frontul disputei dintre Apple şi Comisia Europeană s-a întărit peste Atlantic, odată cu înregimentarea marilor companii americane.

"Corporaţiile din America susţin cauza Apple", a scris recent Financial Times, care arată că un grup de 185 de directori executiv au făcut un apel către liderii europeni să renunţe la plata retroactivă a taxelor.

Într-o scrisoare către Angela Merkel, conducătorii unor mari companii americane, cum sunt Xerox, Honeywell, Lockheed Martin, Caterpillar, Walmart, ExxonMobil, AT&T sau GE, au arătat că "în interesul ţărilor care respectă domnia legii, decizia Comisiei Europene nu trebuie aprobată", deoarece se amplifică "riscul exproprierii activelor companiilor de către guvernele care doresc să obţină venituri suplimentare sau încearcă să pedepsească un competitor străin de succes", mai scrie Financial Times.

Luca Maestri, directorul financiar al companiei Apple, a declarat anterior că "decizia Comisiei Europene subminează suveranitatea statelor membre în ceea ce priveşte politica de taxare", iar "impactul acestei decizii va fi devastator pentru economia europeană".

Chiar dacă ultimele acţiuni în justiţie contra Deutsche Bank se vor finaliza favorabil pentru instituţia financiară, supravieţuirea sa în forma actuală rămâne sub un mare semn de întrebare.

"Se pare că Deutsche Bank se pregăteşte pentru o avalanşă a acuzaţiilor de fraudă, inclusiv pentru instrumentele sale derivate care au la bază aurul", a scris recent analistul american Reggie Middleton pe site-ul Zerohedge. După ce spune "ştim cu toţii că DB este o cauză pierdută", Middleton avertizează cu privire la dimensiunea majoră a riscului sistemic reprezentat de contrapartidele băncii germane.

La începutul lunii septembrie 2016, în presa germană online a apărut o ştire conform căreia DB nu a livrat aurul la cererea unor investitori în acţiuni Xetra-Gold, un vehicul investiţional de tipul ETC (Exchange-Traded Commodity) ale cărui acţiuni au acoperire 100% în aur. Conform prospectului de emisiune, Deutsche Börse Commodities GmbH are obligaţia să livreze, la cerere, un gram de aur pentru fiecare acţiune deţinută de investitori, însă livrarea se face de către banca investitorului.

"În calitate de sponsor, Deutsche Bank îşi îndeplineşte obligaţiile din prospectul Xetra-Gold", se arată într-un comunicat de presă de pe site-ul băncii, din 2 septembrie 2016, dar "recomandăm evaluarea eficienţei economice a livrării aurului fizic pentru fiecare caz individual".

Cu alte cuvinte, cea mai mare bancă din Germania nu a negat "ratarea" unor livrări, ci încearcă să-i convingă pe investitori că ar trebui să accepte contravaloarea în bani de hârtie.

Pentru analistul financiar Max Keiser, problema Deutsche Bank este mult mai simplă: "Banca trebuie închisă deoarece nu este solvabilă".

Este de prisos să spunem că o astfel de opţiune este din categoria "să sparie gândul" pentru autorităţile europene, dar mai ales pentru cele germane, chiar dacă anii de criză financiară şi economică ne-au arătat că imposibilul are tendinţa să devină realitate.

Oare este prea târziu pentru salvarea Deutsche Bank?