Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, trimis în judecată în aprilie 2014 pentru conflict de interese, a fost condamnat, joi, de Judecătoria Iaşi, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind însă definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.
Totuşi, magistraţii au suspendat condiţionat executarea pedepsei, fiind stabilit un termen de încercare, de trei ani şi jumătate, în care Astărăstoae va fi monitorizat.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România şi fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa", din Iaşi, prof. dr. Vasile Astărăstoae, a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, în aprilie 2014, pentru conflict de interese.
Procurorii precizează, în rechizitoriu, că acesta s-ar fi angajat pe sine însuşi în proiectul european "Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale" câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era, la vremea respectivă, prof.dr. Vasile Astărăstoae.
"În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi la cea a angajatului", declara, la vremea respectivă, procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Anchetatorii susţin că pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului ar fi existat un contract de prestări servicii încheiat de prof.dr. Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML şi persoană fizică, pentru suma de 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână. În rechizitoriu este precizată şi existenţa unui contract individual de muncă în care, având funcţia de manager de proiect, ar fi primit, lunar, 9.087 de lei. Valoarea integrală a proiectului a fost, conform procurorilor, 8,7 milioane de lei.
Tot în rechizitoriu se preciza că rectorul UMF a fost audiat de către procurorii ieşeni, acesta explicând că IML era ordonator secundar de credite atunci când au fost încheiate cele două contracte. El a mai susţinut în faţa procurorilor că funcţiile i-au fost propuse de Consiliul de Administraţie al IML. Procurorii au precizat însă că la nivelul instituţiei nu exista decât un Consiliu Consultativ care nu ar avea putere decizională.
În acelaşi rechizitoriu se mai arăta că rectorul a mai fost cercetat pentru conflict de interese în patru contracte în cadrul unor proiecte organizate de către UMF Iaşi, însă în cazul acesta contractele de angajare au fost semnate de către directorul administrativ Daniela Druguş, astfel că s-a dispus clasarea acestor fapte.
În februarie 2015, Astărăstoae a anunţat că demisionează din funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Astărăstoae a explicat că a decis să îşi depună demisia din funcţia de rector al UMF Iaşi şi că a trimis deja cererea către Ministerul Educaţiei, care urma să se pronunţe asupra demisiei sale în termen de 30 de zile.
Astărăstoae a susţinut că a hotărât să demisioneze încă din 1 august 2014, când a primit sentinţa de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după procesul cu ANI, în care a fost acuzat de conflict de interese.
Rectorul de la UMF Iaşi a spus că nu şi-a depus demisia anul trecut pentru că oricum în acest an erau alegeri la UMF Iaşi şi că urma să fie ales un nou rector.
Interimatul la conducerea UMF Iaşi va fi asigurat de Dragoş Pieptu, unul dintre prorectorii instituţiei.