PREŞEDINTELE IOHANNIS L-A PRIMIT PE SECRETARUL GENERAL AL NATO: ''E o zi importantă pentru toţi, se inaugurează scutul antirachetă''

Actualizare 21:53 Cioloş îi răspunde lui Ponta: "Acuzaţiile tale,Victor, mi se par deplasate"

Premierul Dacian Cioloş i-a răspuns în această seară fostului prim-ministru Victor Ponta, precizând că invitaţiile la ceremonia de inaugurare a scutului antirachetă de la Deveselu au fost făcute de Ambasada SUA la Bucureşti.

Ponta şi-a exprimat anterior nemulţumirea că foşti miniştrii ai Apărării şi ai Afacerilor Externe nu au fost invitaţi la eveniment şi i-a solicitat lui Cioloş să îşi ceară scuze "pentru această gafă impardonabilă".

"Am văzut acuzele complet gratuite pe care mi le aduce Victor Ponta. (...). Doresc să precizez că invitaţiile la ceremonie precum şi conţinutul acesteia au avut ca actor principal Ambasada SUA (SUA fiind deţinătorul acestei facilităţi de apărare de la Deveselu), desigur în consultare cu Ministerul Apărării şi cu celelalte instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniu. În consecinţă, gazda evenimentului nu am fost eu aşa încât invitarea participanţilor nu cădea în sarcina mea ca prim-ministru. Îmi pare rău ca neinvitarea la eveniment a cauzat nemulţumiri unora, probabil îndreptăţite, dar acuzaţiile tale, Victor, cu tot respectul, mi se par deplasate. Am cerut Ministerului Apărării să clarifice condiţiile organizării ceremoniei, ca să nu existe ambiguităţi", a scris premierul Cioloş, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a menţionat că el personal nu are niciun merit în acest proiect "asumat de SUA, cu sprijinul României", şi că s-a aflat la ceremonie pentru că deţine "vremelnic" funcţia de premier.

"Să fim clari: este un proiect asumat de SUA, cu sprijinul României, care va beneficia alături de celelalte state aliate din zonă de acest sistem de apărare. La realizarea lui şi-au adus contribuţia începând cu 2008, în multe cazuri determinantă, mai mulţi lideri politici cu funcţii în stat, militari, experţi care merită cu toţii felicitări şi mulţumiri pentru acest proiect, esenţial pentru securitatea României. Cunosc personal meritul mai multora dintre aceştia, dar nu îndrăznesc să-i menţionez eu pentru a nu face greşeala de a supăra pe cineva prin omisiune. Personal nu am niciun merit în acest proiect, iar prezenţa mea azi la Deveselu a fost determinată de funcţia pe care, vremelnic, o ocup în stat", a mai scris Cioloş.

(S.A.)

-----------

Actualizare 20:37 Dragnea, reproş către Cioloş: "La Deveselu ar fi trebuit invitaţi şi Traian Băsescu sau Victor Ponta"

Liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a arătat astăzi dezamăgit de faptul că premierul Dacian Cioloş nu i-a invitat la Deveselu pe cei care au contribuit la realizarea proiectului, precum Traian Băsescu şi Victor Ponta.

"Există din partea noastră o dezamăgire la adresa premierului Dacian Cioloş prin faptul că am văzut că această boală se ia, e contagioasă, mă refer la invitaţiile selective făcute de unii oameni care sunt temporar în funcţii. Totuşi, acolo, dacă exista un anumit nivel de bună credinţă, ar fi trebuit invitaţi, chiar dacă nu veneau, cei care în mod efectiv au gestionat şi au reuşit să ducă la capăt acest proiect, arătând că România se poate ţine de cuvânt. Dincolo de culoarea politică, de tensiuni sau de disputele politice, de unii sau de alţii, Traian Băsescu trebuia să fie invitat, premierul Victor Ponta şi trei miniştri implicaţi în acest obiectiv: ministrul Apărării, pe tot ce înseamnă infrastructură militară, ministrul Dezvoltării, în acea vreme eram eu, care am coordonat tot ce înseamnă lucrări civile, canalizare, alimentare cu apă, staţii de epurare, drumuri de acces şi ministrul de Externe", a afirmat astăzi Liviu Dragnea, la Piteşti, potrivit unor surse din media.

(S.A.)

-----------

Actualizare 18:08 Ponta: "Cioloş a gafat impardonabil că nu i-a invitat la Deveselu pe cei care au contribuit la proiect"

Victor Ponta îl critică dur pe prim-ministrul Dacian Cioloş, acuzându-l de ''mitocănie'' pentru că nu i-a invitat pe cei care au contribuit la proiectul de la Deveselu: foştii miniştri Mircea Duşa, Titus Corlăţean şi Bogdan Aurescu.

"Este prima dată când nu e cazul să îl mai iert pe Dacian Cioloş, pentru că în acest caz mitocania este prea evidentă (şi credeam că nu îl caracterizează)! Având în vedere faptul că el personal şi Guvernul său nu au absolut niciun merit legat de proiectul de le Deveselu, dar şi faptul că aliaţii NATO şi cei americani ştiu fff bine cu cine au luat decizii şi cu cine au lucrat din 2011 până acum, era absolut normal să invite la momentul de inaugurare pe cei care chiar au o contribuţie la asta!!! Şi sper ca domnul Cioloş nu suferă de boala numită «Iohannită» - adică să îţi asumi ce fac alţii doar pt că tu eşti total incapabil să faci ceva! ", a scris fostul premier pe pagina sa de Facebook.

Ponta a dat şi câteva nume de persoane care ar fi trebuit să fie invitate la ceremonia de la Deveselu.

"Dacă pe Băsescu, pe Gabi Oprea şi pe mine nu îi dă voie Iohannis să ne invite ( după ce a fost prins că a furat o casa nici eu nu vreau să mă afişez cu el că mă compromit) cel putin pe Mircea Duşa, Titus Corlăţean şi Bogdan Aurescu era de bun simţ să îi văd la ceremonie! Dacian, aştept cu încredere ca pentru această gafă total impardonabilă să îţi prezinţi scuzele cuvenite! Să nu mă dezamageşti, te rog!", a mai scris Victor Ponta.

La ceremonia de la Deveselu de astăzi au participat premierul Dacian Cioloş, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, dar şi secretarul adjunct al Apărării SUA, Robert O. Work.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:50 Ioniţă, MAE: "Scutul antirachetă, contribuţie importantă la securitatea României şi a SUA"

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Daniel Ioniţă, a avut astăzi o întrevedere cu asistentul secretarului de stat al SUA pentru controlul, verificarea şi conformitatea armamentelor, Frank Rose, ocazie cu care Ioniţă a declarat că scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă "o contribuţie importantă la securitatea României, a SUA şi a celei euro-atlantice în ansamblu".

"Cei doi interlocutori au reiterat, în acest context, natura exclusiv defensivă a sistemului, arătând că utilizarea acestor capacităţi se efectuează în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi dreptului internaţional, în scop de legitimă apărare. De asemenea, au subliniat că orice ameninţări cu folosirea forţei împotriva statelor care participă la sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt inacceptabile şi contravin principiului fundamental de drept internaţional al interzicerii folosirii forţei sau ameninţării cu folosirea acesteia", se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis redacţiei.

(S.A.)

----------

Actualizare 15:44 Stoltenberg: "Facem tot posibilul să creştem prezenţa militară a NATO, pe uscat şi pe Marea Neagră"

Alianţa Nord Atlantică va creşte prezenţa militară permanentă pe uscat şi pe mare, în zona Mării Negre, iar o decizie în acest sens se va lua la summit-ul de la Varşovia, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu.

Stoltenberg, la conferinţa de presă comună susţinută alături de premierul Dacian Cioloş, a precizat că în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia precum şi a evenimentelor din estul Ucrainei se impune implementarea de măsuri în partea de est a NATO. Printre măsurile luate în calcul este şi creşterea prezenţei navale în Marea Neagră, cerută de altfel de partea română.

"Chiar în această dimineaţă am discutat cum putem face asta şi căutăm să facem tot ca să avem militari suficienţi prezenţi pe uscat, dar şi pe Marea Neagră", a declarat secretarul general al NATO.

El a mai adăugat că o decizie în acest sens se va lua la summit-ul NATO de la Varşovia.

(S.A.)

----------

Actualizare 14:16 Robert Work, SUA: "România este un aliat de nădejde"

Secretarul adjunct al Apărării al SUA, Robert Work, a afirmat astăzi, la Deveselu, că sistemul anti-rachetă este "o altă realizare importantă" în relaţiile dintre România şi SUA, iar "România este un aliat de nădejde".

"Ne aflăm astăzi aici pentru a sărbători o altă realizare importantă în relaţiile dintre România şi SUA - sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore. (...) Acest eveniment marchează certificarea operaţională a acestei unităţi (...)", a declarat Robert Work, care participă la ceremonia dedicată certificării operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS).

Work a mai declarat că din 2013, de la inaugurarea lucărilor la amplasamentul de la Deveselu, "multe s-au schimbat în această regiune şi pretutindeni în lume", iar Europa şi NATO se "confruntă cu un context de securitate semnificativ schimbat şi mai complex", pentru abordarea noului mediu de securitate fiind necesară "o alianţă mai capabilă".

"Ne aflăm într-un punct de cotitură în peisajul strategic. Ca parte a acestui peisaj Europa - şi prin extensie NATO - se confruntă cu un context de securitate semnificativ schimbat şi mai complex decât cel cu care ne confruntam în 2013. Abordarea noului mediu de securitate va face necesară o alianţă mai capabilă - una care continuă să evolueze şi să se adapteze la ameninţări, atât vechi cât şi noi, pentru a asigura securitatea transatlantică. Acum când ne apropiem de Summit-ul NATO de la Varşovia, este esenţial ca Alianţa să continue să demonstreze unitate şi solidaritate", a spus secretarul adjunct al Apărării al SUA.

Robert Work a afirmat că România a demonstrat că este un "aliat de nădejde". "Pe măsură ce conlucrăm pentru a aborda provocările comune cu care ne confruntăm, facem acest lucru cu încrederea că România este un aliat de nădejde", a mai declarat Robert Work.

Acesta şi-a exprimat aprecierea pentru angajamentul autorităţilor române de a creşte bugetul apărării la 2% din PIB până în 2017 şi a adăugat că România este printre ţările cu "cele mai importante contribuţii" la misiunea din Afganistan, unde sunt circa 650 de militari români. Work a menţionat şi faptul că România contribuie şi la misiuni de menţinere a păcii în plan global şi regional şi "este un lider cheie în regiunea Mării Negre".

(S.A.)

-----------

Desfăşurarea scutului antirachetă american în România este o ''ameninţare'' pentru Rusia, iar Moscova adoptă contramăsuri împotriva apărării antirachetă a SUA în Europa, a declarat, astăzi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenţiile internaţionale de presă.

''Indubitabil, desfăşurarea sistemului antirachetă american este cu adevărat o ameninţare pentru securitatea Federaţiei Ruse. Sunt luate măsuri pentru a asigura nivelul necesar de securitate pentru Rusia. Daţi-mi voie să vă amintesc că însuşi preşedintele (Vladimir Putin) s-a întrebat în mod repetat împotriva cui va funcţiona acest sistem?'', a afirmat Peskov într-o conferinţă de presă, potrivit Reuters.

(L.B)

------------

Actualizare 12:56 Cioloş: ''Facilitatea de la Deveselu este destinată exclusiv legitimei apărări''

Premierul Dacian Cioloş a declarat, astăzi, la Deveselu, că scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume.

"Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin prevederile Cartei ONU şi nu este îndreptată împotriva cuiva anume, este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu rachete balistice, întăreşte totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru statele aliate sudice şi centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri balistice din afara spaţiului euro-atlantic", a declarat premierul la inaugurarea Sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.

Dacian Cioloş a specificat că, acest eveniment este un moment cu o importanţă specială "atât pentru România, pentru Statele Unite ale Americii cât şi pentru Alianţa Nord Atlantică şi securitatea europeană în ansamblul său", în contextul în care mediul de securitate continuă să fie ameninţat.

"Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, ameninţări şi riscuri la adresa spaţiului european şi euro-atlantic. În vecinătatea estică observăm atât perpetuarea conflictelor îngheţate, cât şi apariţia unor conflicte noi, ceea ce confirmă, dacă mai era cazul, importanţa strategică a regiunii Mării Negre în ecuaţia de securitate şi stabilitate a zonei euro-atlantice. În proximitatea sudică, pe fondul instabilităţii din regiunea orientului Mijlociu şi Nordului Africii, asistăm la amplificarea fără precedent a fenomenului migraţionist necontrolat, dublat de ameninţarea teroristă şi proiectarea riscurilor de securitate asociate ISIL-Daesh în Europa", a mai precizat premierul.

Potrivit lui Cioloş, proiectul transpune în practică viziunea propusă prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării iar ţara noastră "demonstrează încă odată că este un actor predictibil şi un aliat de încredere''.

(L.B.)

-----------

Actualizare 11:56 Jens Stoltenberg: ''România este un aliat de încredere''

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat, astăzi, la Bucureşti cu ocazia inaugurării scutului antirachetă în România, a declarat că România este un aliat de încredere, iar "NATO se angajează solmen faţă de securitatea României, acum şi în viitor", a încheiat Jens Stoltenberg, potrivit televiziunilor de ştiri.

"România este un aliat foarte angajat şi de încredere, care a contribuit mult de-a lungul anilor la apărarea colectivă şi la securitatea noastră comună. Vă mulţumesc pentru angajamentele şi contribuţiile importante ale României la NATO. (...) România este un aliat de încredere, iar NATO s-a angajat solemn faţă de securitatea României, acum şi în viitor", a declarat Stoltenberg, în declaraţia de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis, susţinută la Palatul Cotroceni.

El a specificat că, România aduce o contribuţie importanţă la sistemul de apărare antirachetă al NATO, găzduind o facilitate Aegis Ashore la Deveselu care îi ajută pe aliaţii europeni să se protejeze împotriva ameninţărilor cu rachete din afara zonei euroatlantice.

"România joacă un rol constructiv în asigurarea stabilităţii în regiunea Mării Negre, un lucru important pentru securitatea noastră", a subliniat Stoltenberg.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a menţionat că NATO a reacţionat în mod decisiv la un mediu de securitate schimbat şi mai dificil.

"Ne-am sporit prezenţa în flancul estic al Alianţei, inclusiv în România. România găzduieşte un nou sediu aici, în Bucureşti, pe care l-am vizitat împreună anul trecut şi aţi activat Comandamentul multinaţional divizia sud-est, care este acum testat şi aştept cu nerăbdare să îl vizitez. Ambele facilităţi ne vor spori abilitatea de a planifica, de a efectua exerciţii şi de a consolida prezenţa forţelor dacă este necesar şi vom face şi mai mult. Nu pentru a ameninţa pe cineva, ci pentru a ne proteja naţiunile, pentru că Rusia a schimbat graniţe prin forţă şi continuă să îşi intimideze vecinii", a spus oficialul NATO.

De asemenea, el a mai afirmat că, Alianţa Nord-Atlantică depune eforturi pentru o relaţie mai constructivă cu Rusia, însă a subliniat că prezenţa crescută a forţelor ruseşti la graniţele NATO creşte riscurile de accidente şi incidente.

"Am văzut informaţii despre aceste divizii de ceva vreme şi cred că acest lucru face parte dintr-un tipar pe care îl tot vedem de câţiva ani, vorbim despre o Rusie tot mai asertivă, despre o acumulare masivă de forţe ruseşti, despre modernizarea sistemelor ofensive, de exerciţii militare mai frecvente şi mai aproape de graniţele NATO, însă ce este mai important este faptul că am văzut o Rusie care este dispusă să recurgă la forţa militară pentru a modifica graniţele în Europa, anexând ilegal Crimeea şi destabilizând estul Ucrainei şi tocmai din cauza acestui tipar, de câţiva ani, NATO a reacţionat şi am reacţionat implementând cea mai mare consolidare a apărării noastre colective de la finalul Războiului Rece", a spus Stoltenberg, după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Acesta a mai precizat că NATO are o prezenţă sporită în partea de est a sa cu forţe şi capacităţi.

"Este o reacţie la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi trebuie să reacţionăm când vedem un astfel de comportament pe o perioadă lungă de timp, dar, în acelaşi timp, ceea ce facem noi este defensiv, este proporţional şi în deplin acord cu obligaţiile noastre internaţionale, iar NATO nu doreşte o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou Război Rece şi vom continua să depunem eforturi pentru o relaţie mai constructivă cu Rusia şi considerăm că nu există nicio contradicţie între o apărare puternică, un comportament predictibil şi puternic din partea NATO şi ne dorim un dialog transparent şi reducerea riscurilor pentru că vedem că prezenţa crescută la graniţele noastre creşte riscurile de accidente şi incidente. Am văzut doborârea avionului rus deasupra Turciei, incidentul din Marea Baltică, am asistat la un comportament nesigur al aeronavelor ruseşti în preajma aeronavelor şi navelor americane. Avem nevoie de această combinaţie de putere şi angajament politic", a afirmat Stoltenberg.

(L.B.)

---------------

Actualizare 10:37 Klaus Iohannis: "Scutul antirachetă de la Deveselu are rol strict defensiv''

Şeful statului, Klaus Iohannis, a spus în cadrul declaraţiei de presă de astazi, că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva niciunui stat, avand strict rol defensiv, potrivit televiziunilor de ştiri.

"O spun încă o dată cât se poate de clar: Aegis Ashore nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv", a declarat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Singurele soluţii viabile rămân cele politice, nu cele militare.''

Preşedintele Klaus Iohannis a mai afirmat, astăzi, că, în contextul acţiunilor Rusiei, va exista o prezenţă avansată a NATO pe flancul estic.

"Aceste acţiuni, care sunt anunţate şi pregătite în Rusia, sunt dintre cele care ne fac pe noi să solicităm NATO o abordare echilibrată a flancului estic, dacă vorbim despre partea nordică unde avem Polonia şi statele baltice şi de partea sudică a flancului estic unde avem România şi Bulgaria. Este evident că acest flanc are nevoie de o abordare echilibrată, asta însemnând că vom avea o prezenţă avansată a forţelor NATO şi în partea de nord a flancului estic, dar e necesară şi în partea de sud a flancului estic. Asta nu înseamnă că vom avea, ca pe vremea Războiului Rece, zeci sau sute de mii de soldaţi staţionaţi pe acest flanc, însă după părerea noastră este nevoie de o prezenţă avansată a forţelor NATO, de exemplu prin exerciţii militare comune. Avem foarte multe astfel de exerciţii, tip, ne dorim mai multe", a spus Iohannis cu privire la anunţul Federaţiei Ruse de a trimite trei brigăzi suplimentare la graniţa cu NATO.

Şeful statului român a subliniat că a propus şi o prezenţă navală permanentă în Marea Neagră.

"În aceeaşi logică, ne dorim, şi am propus acest lucru, să avem o prezenţă navală permanentă în Marea Neagră, care sigur va porni de la riverani, adică noi cu bulgarii şi cu turcii, dar care în perspectivă trebuie să se integreze în abordarea NATO pentru partea sudică a flancului estic", a declarat Iohannis.

(L.B.)

--------------

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, astăzi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şeful statului menţionând că este o zi importantă în contextul în care va fi inaugurat scutul antirachetă de la Deveselu, potrivit unor surse din presă.

"Este o zi foarte importantă pentru toţi. Este ziua în care va fi inaugurat Deveselu şi, dincolo de asta, sunt bucuros că ne-am întâlnit şi putem discuta în profunzime proiectele noastre comune, în mod special Summitul de la Varşovia. Sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune", a declarat Iohannis, în debutul întâlnirii, potrivit aceleiaşi surse.

De asemenea, Secretarul general al NATO a spus că este o mare onoare pentru el să revină în România, în contextul în care, astăzio, are loc inaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.

La finalul întrevederii, cei doi oficiali vor susţine o declaraţie de presă comună.