Preşedintele Islandei, Gudni Johannesson, reales pentru un nou mandat

Preşedintele islandez în exerciţiu Gudni Johannesson, ultrafavorit, a fost reales triumfal într-un nou mandat de patru ani, cu 90% din voturile exprimate, relatează AFP, conform News.ro.

Prin realegerea acestui profesor universitar de istorie în vârstă de 52 de ani, insula vulcanică cu 365.000 de locuitori a optat în favoarea continuităţii, la 12 ani după spectaculosul faliment al băncilor islandeze în 2008 şi în zorii unei noi crize economice mondiale cauzate de Covid-19.

"Sunt onorat şi mândru", a declarat învingătorul pentru AFP sâmbătă seara, după alegeri, la Grand Hotel din Reykjavik.

"Pentru mine, rezultatul acestor alegeri este dovada faptului că concetăţenii mei mi-au aprobat concepţia acestei sarcini. Ei mi-au dat un mandat să continui să-mi exercit rolul ca în aceşti ultimi patru ani", a comentat el.

Potrivit rezultatelor provizorii, disponbile în noaptea de sâmbătă spre duminică, Gudni Johannesson a obţinut 90,6% din voturile exprimate împotriva unicului său rival, candidatul dreptei populiste Gudmundur Franklin Jonsson (9,4%). Este aproximativ scorul preconizat de sondajele din ultimele săptămâni.

Gudmundur Jonsson şi-a recunoscut rapid înfrângerea.

"Îi transmit felicitări lui Gudni şi familiei sale", a declarat el, recunoscând că nu a crezut niciun moment că ar obţine un scor de două cifre.

În total, 252.217 de alegători au fost chemaţi sâmbătă la urne. Prezenţa, care a atins 75,7% în 2016, urmează să fie cunoscută duminică.

"ALEGERI UŞOARE"

În regimul parlamentar de pe insula nordică, preşedintele islandez are în realitate un rol esenţialmente protocolar. El are o singură putere veritabilă în sistemul politic, o putere importantă, şi anume are dreptul constituţional de a bloca promulgarea unei legi şi de a o supune unui referendum.

În urma crizei financiare din 2008 a fost folosită, pentru prima oară, această formă de veto prezidenţial. Preşedintele conservator Olafur Grimsson a declanşat două referendumuri, în 2010 şi 2011, cu privire la un acord de indemizare a clienţilor străini în urma falimentului băncii Icesave.

După alegerile din Serbia de duminica trecută şi înaintea alegerilor prezidenţiale din Polonia şi municipale din Franţa de duminică, Islanda este a doua ţară care organizează alegeri de la introducerea izolării în Europa.

În afară de măsuri de precauţie - distanţare socială de doi metri şi prezenţa mănuşilor şi dezinfectantelor în secţiile de votare - epidemia covid-19, practic stinsă în insula boreală nu a avut un impact.

Johannesson, cel mai tânăr preşedinte ales de la independenţa ţării în 1944, s-a bucurat de o popularitate puternică de când se află la putere, în 2016.

"Cred că acestea au fost cele mai uşoare alegeri din viaţa mea. Am decis de mult timp", a declarat o alegătoare, Ragnhildur Gunnlaugsdottir, în vârstă de 47 de ani. "De ce să schimbi atunci când este bine?", declară Helga Linnet, altă alegătoare în vârstă 40 de ani.

Spre deosebire de predecesorul său, Grimsson, care nu ezita să alimenteze controversa partizană, Johannesson a insistat asupra consensului.

CONSENS

Singurul său rival întâmpina dificultăţi din cauza laturii sale polemiste. Conducătorul din Islanda al unui hotel din Danemarca din 2013, acest fost agent de schimb pe Wall Street, în vârstă de 56 de ani, s-a angajat în politică în 2010, când a înfiinţat Partidul Haegri Graenir (Dreapta-Verzi), o mişcare de dreapta populistă pe care a condus-o timp de trei ani.

Într-o ţară în care grosul puterilor revine Guvernului actualului premier de stânga ecologist Katrin Jakobsdottir, opozantul Jonsson voia să facă funcţia prezidenţială mai activă, prin folosirea referendumului.

Aceasta ar fi considerată, însă, de mulţi, o entorsă a tradiţiei. "Nu-mi place asta, pentru că preşedintele în Islanda are un rol protcolar şi nu politic", apreciază Audunn Gisli Arnason, un alegător intervievat de AFP înainte să voteze.

Fără o miză uriaşă, alegerile prezidenţiale din Islanda pot revendica un loc aparte în istoria egalităţii între bărbaţi şi femei. În 1980, a fost aleasă prima femeie şef de stat din lume, Vigdis Finnbogadottir, în prezent în vârstă de 90 de ani.