Preşedintele Steinmeier va anunţa decizia privind dizolvarea Bundestag, pe 27 decembrie

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a afirmat vineri că îşi va anunţa pe 27 decembrie decizia în ce priveşte dizolvarea camerei inferioare a parlamentului - Bundestag -, ceea ce ar urma să deschidă calea alegerilor anticipate din februarie, relatează dpa.

Decizia preşedintelui este ultimul obstacol constituţional care mai trebuie depăşit pentru a putea avea loc alegeri anticipate, după ce cancelarul Olaf Scholz a pierdut, luni, un vot de încredere în legislativ.

Germania se află în mijlocul unei crize politice prelungite, după prăbuşirea coaliţiei tripartite a lui Scholz, la începutul lunii noiembrie, pe fondul negocierilor bugetare dificile, scrie dpa.

În conformitate cu articolul 68 din legea fundamentală, Constituţia Germaniei, preşedintele are la dispoziţie 21 de zile de la pierderea votului de încredere pentru a decide dacă să dizolve Bundestagul. Dacă Steinmeier, aşa cum este de aşteptat, cere noi alegeri, scrutinul urmează să aibă loc pe 23 februarie, în baza unui acord la care au ajuns guvernul minoritar al lui Scholz şi blocul de opoziţie CDU/CSU.

Factorii constituţionali sunt şi ei în joc.

Curtea Constituţională, instanţa supremă a Germaniei, a fost nevoită să intervină de două ori în legătură cu dizolvarea Bundestag - în 1983 şi 2005 -, în urma unor plângeri din parte legislatorilor. De aceea, Steinmeier a notat că a purtat discuţii cu lideri din parlament în această săptămână, după votul de încredere, pentru a se asigura că "nu mai există nicio perspectivă a unei majorităţi parlamentare stabile pentru un guvern federal".

Până la aşteptata decizie, legislativul german a înscris, vineri, în Constituţie reforme menite să apere instanţa supremă a ţării de interferenţe politice, sub ameninţarea reprezentată de ascensiunea partidelor populiste, în vederea aşteptatelor alegeri din februarie, notează dpa.

Camera superioară a parlamentului, Bundesrat, a dat undă verde vineri acestor reforme, după ce joi acestea au fost adoptate de Bundestag, camera inferioară.

Textul consfinţeşte structura Curţii Constituţionale - percepută ca un bastion al democraţiei în Germania postbelică - în legea fundamentală a ţării, stabilind inclusiv componenţa instanţei cu 16 judecători, cu un mandat de 12 ani şi cu vârsta obligatorie de pensionare de 68 de ani. Orice viitoare modificare va necesita votul unei majorităţi de două treimi în amândouă camerele legislativului, în loc de o majoritate simplă. Este creat de asemenea un mecanism de alegere a judecătorilor Curţii, în cazul unui impas în parlament, care este responsabil cu numirea acestora, infomează dpa.

"Aici, în Germania, etanşeizăm Curtea supremă", a declarat senatorul Andreas Bovenschulte (Partidul Social Democrat, SPD), explicând că reformele apără independenţa Curţii Constituţionale de influenţe din afară, evocând crizele judiciare din alte ţări europene ca Polonia sau Ungaria.