PREŢUL GAZELOR - PLAFONAREA UE Kremlinul se înfurie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat cele cinci măsuri pentru economisirea energiei şi reducerea dependenţei de gazele din Federaţia Rusă. Prima măsură este economisirea inteligentă a electricităţii.

"Vedem că există o penurie gloală de electricitate. Ce trebuie să facem este să salvăm electricitate, într-un mod deştept. Dacă ne uităm la costul electricităţii, vedem că există puncte maxime ale cererii. Asta este scump. În timpul acestor puncte maxime ale cererii vine gazul scump pe piaţă. Ce trebuie să facem este să aplatizăm curba şi să propunem o ţintă obligatorie pentru reducerea utilizării electricităţii la orele maxime. Şi vom lucra îndeaproape cu statele membre pentru a face acest lucru", a spus von der Leyen.

A doua măsură este propunerea unui plafon pe veniturile companiilor care propun electricitate cu costuri scăzute.

"Sursele de energie cu nivel scăzut al emisiilor de carbon fac venituri uriaşe în această perioadă, deoarece au costuri scăzute, dar preţuri mari. Venituri pe care niciodată nu şi le-au calculat, pe care nu le-au visat până acum şi venituri pe care nu le pot reinvesti.

Aceste venituri nu reflectă costurile lor de producţie, aşa că este acum momentul ca consumatorii să beneficieze de costul scăzut al surselor de energie cu nivel scăzut al emisiilor de carbon, ca de exemplu al regenerabilelor. Propunem să redirecţionăm aceste profituri excepţionale către statele membre, pentru ca acestea să poată susţine gospodăriile vulnerabile şi companiile vulnerabile", a precizat preşedintele Comisiei Europene.

A treia măsură: acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu profiturile neaşteptate ale companiilor producătoare de combustibili fosili, a transmis Ursula von der Leyen.

"Companiile din domeniul petrolului şi al gazelor naturale au obţinut, de asemenea, profituri masive. Prin urmare, vom propune o contribuţie de solidaritate pentru companiile producătoare de combustibili fosili, pentru că toate sursele de energie trebuie să contribuie la soluţionarea acestei crize. Statele membre ar trebui să investească aceste venituri pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile şi pentru a investi în surse de energie curată de producţie proprie", a mai spus şefa Comisiei de la Bruxelles.

În al patrulea rând, companiile de utilităţi energetice trebuie să fie sprijinite pentru a face faţă volatilităţii pieţelor.

"În prezent, li se solicită să furnizeze sume neaşteptat de mari, ceea ce ameninţă capacitatea lor de a tranzacţiona şi stabilitatea viitoarelor pieţe. Astfel, vom contribui la facilitarea sprijinului pentru lichidităţi acordat de statele membre companiilor energetice. Ne vom actualiza cadrul temporar pentru a permite furnizarea rapidă a garanţiilor de stat", a spus Ursula von der Leyen.

În al cincilea rând, Comisia Europeană propune un plafon pentru gazul rusesc.

"Obiectivul aici este foarte clar. Trebuie să reducem veniturile Rusiei pe care Putin le foloseşte pentru a finanţa acest război atroce împotriva Ucrainei. Şi acum munca noastră dă roade! La începutul războiului, gazul rusesc prin conducte reprezenta 40% din tot gazul importat. Astăzi a scăzut la doar 9% din importurile noastre de gaz", a afirmat Ursula von der Leyen.

• Kremlinul şi Ankara critică acţiunile Uniunii Europene

O plafonare a preţurilor "ar fi o decizie absolut stupidă", a declarat preşedintele Vladimir Putin la Forumul de la Vladivostok.

"Nu vom mai livra absolut nimic, dacă este împotriva intereselor noastre economice. Nici gaze naturale, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic", a subliniat liderul de la Kremlin.

Cu acelaşi prilej, Putin a afirma că Rusia nu a "pierdut nimic" în "operaţiunea sa militară specială" din Ucraina.

"Nu am pierdut nimic şi nu vom pierde nimic. Principalul nostru câştig este consolidarea suveranităţii noastre. Nu am început nimic, în ceea ce priveşte acţiunile militare, ci doar încercăm să le finalizăm", a declarat Putin în faţa audienţei.

Cu toate acestea, la sfârşitul lunii august, preşedintele Putin a ordonat armatei ruse să mărească numărul de trupe din Ucraina cu 137.000, deşi rămâne neclar cum intenţionează Ministerul Apărării să atingă acest obiectiv.

Statele occidentale sunt vinovate de "'provocare'' faţă de Rusia, a declarat, ieri, la Belgrad, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

"Pot spune foarte deschis că nu găsesc că actuala atitudine a Occidentului (...) este cea bună. Occidentul duce o politică bazată pe provocare. Atât timp cât veţi încerca să duceţi un asemenea război de provocare, nu veţi putea obţine rezultatele. Noi, Turcia, am menţinut mereu o politică de echilibru între Rusia şi Ucraina", a declarat şeful statului turc în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de omologul său sârb Aleksandar Vucic, răspunzând la o întrebare cu privire la criza energetică din Europa.

Chiar dacă a furnizat Kievului drone militare, Turcia a refuzat să se ralieze sancţiunilor occidentale decretate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei ei în Ucraina.

• Ţările baltice impun restricţii privind libera circulaţie a cetăţenilor ruşi

Lituania, Letonia şi Estonia, membre ale Uniunii Europene, au ajuns la un acord pentru a restricţiona intrarea cetăţenilor ruşi care călătoresc dinspre Rusia şi Belarus, au declarat miercuri miniştrii lor de externe, potrivit agenţiei de presă Reuters. Cele trei naţiuni baltice se aşteaptă să pună în aplicare interdicţia de intrare până la mijlocul lunii septembrie. Aceasta va include excepţii, cum ar fi cele din motive umanitare şi familiale, şoferii de camion şi diplomaţii, a declarat ministrul leton de externe Edgars Rinkevics.

"În ultimele două săptămâni şi luni, trecerea frontierei de către cetăţenii ruşi care deţin vize Schengen a crescut dramatic. Acest lucru devine o problemă de securitate publică, aceasta este, de asemenea, o problemă de natură morală şi politică", a declarat el într-o conferinţă de presă în Lituania.

Zborurile directe între Rusia şi UE au fost anulate după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, lăsând puţine opţiuni pentru ruşi de a călători în Uniune.

• Rafael Grossi, şeful AIEA: "Ne jucăm cu focul"

Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie şi a afirmat că ne aflăm în pericol atât timp cât bombardamentele continuă în zona respectivă.

"Situaţia continuă să fie foarte îngrijorătoare. Bombardamentele continuă, aşa că ne confruntăm în continuare cu un pericol foarte grav. Simplul fapt că există o continuitate a atacurilor şi a bombardamentelor, deliberat sau nu, cu sau fără intenţie, oamenii lovesc o centrală nucleară, cea mai mare din Europa. Aşa că trebuie să spun că pericolul continuă. Cer ca siguranţa nucleară să fie indispensabilă. Securitatea nucleară este indispensabilă. Ne jucăm cu focul", a declarat, într-un interviu acordat pentru CNN, Rafael Grossi.

El a precizat că este urgent să se ajungă la un acord "asupra stabilirii unei protecţii, a unui scut, a unei bule în jurul perimetrului instalaţiei", nucleare de la Zaporojie. Rafael Grossi a spus că, în aceste condiţii, inspectorii AIEA vor rămâne la Zaporojie, prin rotaţie, atât timp cât va fi nevoie pentru asigurarea şi menţinerea securităţii nucleare la centrala ucraineană.

• Rachetă balistică intercontinentală testată de SUA

În acest timp, Statele Unite au anunţat că au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), operaţiune ce a fost anunţată în avans pentru a evita orice escaladare a tensiunilor cu Rusia în contextul conflictului din Ucraina, potrivit AFP.

Racheta Minuteman III neînarmată a fost lansată pe 7 septembrie de la baza aeriană Vandenberg, în California, la ora locală 01:13 (08:13 GMT) şi a parcurs aproximativ 6.760 kilometri deasupra Pacificului înainte de a se prăbuşi în ocean lângă atolul Kwajalein, în Insulele Marshall, au anunţat forţele aeriene americane într-un comunicat de presă.

"Acesta este un test de rutină şi o operaţiune periodică menite să arate că sistemul de descurajare nucleară al Statelor Unite este sigur, securizat, fiabil şi eficient. Acest tip de testare a fost efectuat de peste 300 de ori şi nu are legătură cu evenimentele mondiale actuale", au adăugat reprezentanţii forţelor aeriene americane.

Minuteman III, în serviciu de 50 de ani, este singura rachetă sol-aer din arsenalul nuclear al Statelor Unite din 2005. Ea este instalată în silozuri de lansare aflate în trei baze militare americane, în Wyoming, Dakota de Nord şi Montana (nordul SUA).