Indicele global al preţurilor produselor alimentare a înregistrat a şasea creştere consecutivă în noiembrie 2020, conform ultimului raport lunar de la FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), până la cel mai ridicat nivel din ultimii 6 ani (vezi graficul).
Creşterea lunară a fost de 3,9%, cea mai mare din iulie 2012, după un avans de 3,2% în luna precedentă, iar creşterea anuală a indicelui agregat s-a accelerat până la 6,5%, cea mai mare din ultimele 10 luni, de la 6,1% în luna anterioară.
Preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală dintre componentele indicelui agregat, de 30,8%, după o creştere de 26,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 14,5%, caracterizată drept uimitoare în comunicatul de presă de la FAO, cea mai mare din luna mai 2009, după un avans de 1,8% în octombrie 2020.
Cel mai ridicat nivel al preţului uleiului din ultimele 80 de luni a fost determinat, în principal, de scăderea semnificativă a stocurilor de ulei de palmier, pe fondul unei creşteri a cererii globale.
Creşterea preţului pentru uleiul de soia a continuat în condiţiile scăderii exporturilor din America de Sud, pe fondul unei creşteri a cererii, în special din India.
Şi preţul cerealelor şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală, până la 19,9%, de la 16,6% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 2,5%, după un avans de 7,3% în luna anterioară.
În aceste condiţii, indicele preţurilor cerealelor a ajuns la cel mai ridicat nivel din iunie 2014.
A cincea creştere lunară consecutivă a preţului cerealelor a avut loc pe fondul cererii globale puternice de grâu, în condiţiile unei scăderi a cantităţilor disponibile pentru export în Argentina.
O nouă creştere substanţială a înregistrat şi preţul porumbului, până la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, pe fondul accelerării achiziţiilor din China dar şi a scăderii semnificative a producţiei din Statele Unite şi Ucraina.
Preţul orezului a fost relativ stabil, în condiţiile în care reducerea ofertei şi evoluţia cursurilor valutare pentru principalii exportatori din Sud-Estul Asiei a fost compensată de o temperare a cererii.
Preţul zahărului a înregistrat o creştere lunară de 3,3%, după o creştere de 7,3% în luna precedentă, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 10,5%, de la 8,9%.
Avansul lunar semnificativ a avut loc pe fondul revizuirii în scădere a prognozelor privind producţia din sezonul 2020/2021, în special pentru Uniunea Europeană, Thailanda şi Rusia. Scăderi ale producţie sunt aşteptate şi în Nicaragua, Honduras, şi Guatemala, pe fondul efectelor distructive ale uraganelor asupra culturilor şi infrastructurii.
Preţul mediu al produselor lactate şi-a temperat creşterea anuală până la 2,7% de la 3,5% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 0,9%, până la cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni.
Preţul cărnii şi-a accelerat declinul anual, până la 13,7%, de la 10,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,9%, înregistrată în condiţiile unei creşteri a cererii pentru carnea de porc din China şi a menţinerii interdicţiei de export pentru Germania şi Polonia.
Preţul cărnii de pasăre a scăzut, pe fondul reducerii cererii la nivel internaţional, în timp ce preţurile cărnii de vită au înregistrat prima creştere după patru luni consecutive de scădere, pe fondul cererii robuste din China şi a scăderii exporturilor din Oceania, conform comunicatului de presă de la FAO.
Într-un comunicat de presă separat, referitor la perspectivele cererii şi ofertei de cereale, prognoza pentru producţia din acest an a fost revizuită în scădere pentru a treia oară consecutiv, cu 8 milioane de tone. Cu toate acestea, producţia va atinge un nou record, de circa 2,74 miliarde de tone, cu 35 de milioane de tone peste producţia de anul trecut (vezi graficul 2).
Reducerea prognozei a fost determinată de revizuirea în scădere a producţiei de porumb în Statele Unite şi Ucraina.
Prognoza pentru producţia globală de grâu a fost revizuită în scădere cu un milion de tone faţă de estimarea anterioară, până la 761,7 milioane de tone, nivel apropiat de cel din anul 2019, pe fondul reducerii aşteptărilor referitoare la producţia din Brazilia, Argentina şi Kazahstan, care au fost mai mari decât revizuirea pozitivă a producţiei din Rusia.
Producţia de orez din sezonul 2020/2021 a fost revizuită uşor în scădere, până la 508,4 milioane de tone, de la 508,7 milioane în luna precedentă. Şi acest nivel reprezintă un nou record, cu 1,5% peste producţia din sezonul precedent, de 500,7 milioane de tone.
FAO mai prognozează o creştere cu 3,4% a comerţului mondial cu cereale în sezonul 2020/2021 faţă de sezonul precedent, până la 454,6 de milioane de tone, o nouă valoare record, în urma revizuirii în creştere a prognozei din luna precedentă cu 3,2 milioane de tone, pe fondul creşterii exporturilor de porumb ale Statelor Unite către China.
Comerţul cu orez a fost revizuit în creştere până la 47,6 milioane de tone, de la 47,2 milioane în luna anterioară, respectiv 6,9% peste nivelul din sezonul 2019/2020, de 44,5 milioane de tone.
Prognoza comerţului cu grâu a rămas neschimbată faţă de luna precedentă, la 184,5 milioane de tone, un nou nivel record, cu 0,5 milioane de tone peste cel înregistrat în sezonul anterior.
Creşterea cererii pentru importurile de grâu va fi acoperită în principal de Rusia, pe fondul aşteptărilor de reducere a exporturilor din Argentina.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2020, 13:54)
Si totusi CPIul arata inflatie mica.
Din acest motiv zic da scump sau ieftin; inflatie sau deflatei; etc... este in Raport cu .. alt raport.
O simt pe buzunurarul lor cei care au venituri fixe stagnate in rapot cu inflatia reala a cosului de consum (nu aia declarata ci aia reala in raport de 100 lei = volum fizic de umplere cos consum).
Stie guvernantul ca exista peste 400000 de mii de salarii stagnate sau scazute sub rata reala a inflatiei de peste 10 ani?
Acceleratia unor venituri este destabilizatoare fata de alte venituri ce nu cresc nici cu rata inflatiei.
1.1. Inflație deconectata (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 04.12.2020, 15:49)
Inflația a fost deconectata de sectarii globalisti de la economia reala sa nu se panicheze poporul
Așa că, pe viitor vom avea inflație mică și preturi mari la mâncare - asta e politica la nivel planetar, ținerea indicatorilor cu piciorul pe gât.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Vali în data de 05.12.2020, 11:23)
anticipez ruperi in lanturile de productie-distributie-desfacer e finala catre consumator in perioada q2/2021 (apr, mai, iun 2021).
recomand constituirea unor rezerve de alimente neperisabile/greu perisabile care sa asigure consumul pentru 3 luni (nu e asa dificil) in perioada feb-mart 2021
...niste borcane de mancare, niste paste, fasole, cartofi... stiti voi ce
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Vali în data de 05.12.2020, 11:30)
e doar primul eveniment dintr-un lant de evenimente de aceeasi natura care lant va dura pana in sept 2024.
disruptiile pe lanturile alimentare se datoreaza:
- bolilor (oameni, animale si mai ales plante)
- climei inadecvate (atentie ! Romania ar trebui sa investeasca masiv in irigatii si ar trebui sa sustina constituirea fermelor medii/mari si sa renunte la microagricultura pe 1-10-20 hectare).
- ruperii economiei globale in ...sa le numesc asa... arii de influenta sau arii de putere pentru o economie mai puternica sau alta.
- activitatii solare in scadere (minimum intermediar de activitate solara la 2024, minimum ciclic superior de activitate solara la 2032). Da, adica sustin ca activitatea soarelui e in scadere nu cum sustin mincinosii cu incalzirea globala ca ne vom topi de cald din cauza amprentei antropice asupra Terrei - sunt doar niste mincinosi si tinta lor e buzunarul vostru = promoveaza eco-taxe.
DE FAPT RISCUL MAJOR pana in 2032 E RACIREA NU INCALZIREA PLANETEI !
E alegerea Romaniei daca vrea sau nu sa fie polul de export al alimentelor procesate in europa centrala si de est sau daca se multumeste cu statutul de exportator retardat de materie prima neprocesata.
Din 2024 incolo
2.2. continuare. (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Vali în data de 05.12.2020, 11:34)
Din 2024 incolo, spre 2028 o sa avem un nou sub-ciclu de incalzire si din 2028 spre 2032 urmeaza urmatorul val de racire.
Una dintre fortele care au propulsat Romania pe o orbita economica globala in economia de maine a fost sectorul alimentar - puternic exportator de produse procesate, nu materii prime.
Una din reginele alimentelor in lume e Romania - si asta ii va aduce multi prieteni globali. Prieteni contextuali , desigur. :) Dar prieteni !
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2020, 13:15)
E de bine..... ???? !.Eu cred ca DA.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Vali în data de 06.12.2020, 01:30)
Ar putea fi de bine.
Dar cheia deciziei sta in cine iese acum la vot.
Urmaresc cu interes.
Si particip, desigur, merg la vot.
Indemn pe toti sa voteze , indiferent cu cine!
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.12.2020, 16:09)
Un mecansim Guvenramental - Monetar nu tine seama de cine guverneaza ciclic.
Fiecare tara, odata la 50-80 de ani trece prin revolutie si detronare principii si ideologii vechi!
Fiecare revolutie, prin modificarea constitutiei respective se decide viitorul natiei respective pana la uzura finala si a ciclului ideologic respectiv.
Formarea si scriereau une constitutii este egala cu SDLC (Systems development life cycle) acest sistem odata format va perpetua mereu mecanismele politice, economice, tehnologice, monetare, ideologice specifice pana la uzura finala a sistemului si simultan a ideologiei natiei respective (in principu dureaza intre 50-80 de ani cat o viata de om sau cat o viata de popor).
Nu are REAL relevanta cine guvenreaza acum, sau maine, caci sistemul monetar este deja asezat, semnat, parafat si acceptat de participantii la jocul economic international inca din ziua revolutiei si acceptarea altei forme constitutionale de catre natia noastra.
Deci mecanismul nu se poate oprii decat la uzura lui finala peste alti 20-25 de ani daca va exista o revolutie puternica a constiintei romane sau daca nu peste alti 50 de ani cant trendul demografic va ingropa iar ciclic oamenii tineri de acum si ideologiile lor perpetuate.