Preţurile globale ale mărfurilor, la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani

Cotaţiile futures ale materiilor prime au crescut săptămâna aceasta, pe piaţa internaţională, ajungând la cel mai ridicat nivel al ultimului deceniu, în condiţiile în care reluarea activităţilor în cele mai mari economii ale lumii impulsionează cererea de metale, alimente şi energie; vremea rea afectează culturile, iar blocajele din sectorul transportului limitează aprovizionarea.

În acest context, indicele Bloomberg Commodity Spot, care măsoară evoluţia a 23 de materii prime, a urcat cu 0,8% marţi, la 470,61 dolari, atingând cel mai ridicat nivel din 2011 până acum. Valoarea indicelui este cu aproape 63% mai mare faţă nivelul consemnat în urmă cu un an, respectiv cu peste 70% mai mare comparativ cu recordul minim al ultimilor patru ani, atins în martie 2020.

Având în vedere că unele economii majore se refac după restricţiile impuse de pandemie, industria prelucrătoare ia avânt, ceea ce susţine piaţa metalelor, scrie Bloomberg, menţionând că, în acelaşi timp, revenirea şoferilor pe drumuri creşte cererea de combustibili, respectiv preţurile din domeniu. În acelaşi timp, preţurile porumbului, grâului şi zahărului urcă din cauză că seceta afectează culturile din Brazilia, SUA şi Europa.

Costul crescând al materiilor prime determină majorarea preţurilor în toate sectoarele, de la locuinţe la alimente, generând temeri de inflaţie în întreaga lume.

"Creşterea preţurilor mărfurilor în ultimul an garantează o inflaţie mai mare în această vară", conform IHS Markit Ltd., care adaugă: "În următoarele câteva luni, chiar şi avansul preţurilor de consum în ţări precum Statele Unite va atinge niveluri care nu s-au văzut în aproape zece ani".

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, fost preşedinte al Rezervei Federale (Fed - banca centrală americană), a declarat recent, într-un interviu, că este posibil ca ratele dobânzilor să crească astfel încât economia Statelor Unite să nu se "supraîncălzească", însă nu anticipează astfel de majorări în viitorul apropiat.

• Greg Sharenow, Pacific Investment Management: "Există un optimism care duce la accelerarea cererii"

SUA şi China, marile economii ale lumii, se recuperează rapid, alimentând cererea de maşini, electronice şi infrastructură.

În acest context, Greg Sharenow, manager de portofoliu la Pacific Investment Management Co., declară conform Bloomberg: "Există, cu siguranţă, un optimism legat de perspectivele economice, care duce la accelerarea cererii".

Cererea alimentează preţurile materiilor prime, iar compania auto Ford Motor Co., spre exemplu, se aşteaptă la un impact de 2,5 miliarde de dolari din această creştere, în ultimele trei trimestre ale anului.

Totodată, preţurile sunt susţinute de pachetul de infrastructură al preşedintelui american Joe Biden, în sumă de 2,25 trilioane de dolari, şi de pariurile că angajamentele climatice mai agresive vor accelera cererea de panouri solare, turbine eoliene şi vehicule electrice.

• Goldman Sachs: "Preţurile mărfurilor, posibil să urce cu încă 13,5% în şase luni"

Cotaţiile mărfurilor ar putea creşte cu încă 13,5% în şase luni, fiind posibil ca petrolul să ajungă la 80 de dolari pe baril, iar cuprul - la 11.000 de dolari tona, conform unui raport publicat de Goldman Sachs Group Inc. la finele lunii aprilie. Banca americană de investiţii se aşteaptă ca ţiţeiul să beneficieze de cea mai mare creştere a cererii în următoarele şase luni, în condiţiile în care vaccinarea împotriva Covid creşte mobilitatea.

Însă, potrivit Capital Economics, cotaţia minereului de fier, care a atins recent un record maxim, ar putea să piardă circa 20% până la sfârşitul anului (faţă de nivelurile actuale), iar cuprul, care luna trecută a depăşit 10.000 dolari tona, va scădea la aproximativ 8.250 de dolari tona în trimestrul al patrulea.

Analiştii cred că, deşi preţurile mărfurilor cresc, nu este neapărat să ne aflăm la începutul unui superciclu - o perioadă extinsă în care preţurile sunt cu mult peste tendinţa lor pe termen lung.

Stephen Hare de la Oxford Economic spune că amploarea creşterii cererii în următorii ani nu ar trebui să fie aceeaşi ca atunci când industrializarea rapidă a Chinei a generat un superciclu în primul deceniu al secolului, ceea ce ar limita avansul ulterior al preţurilor mărfurilor.

Analiştii JPMorgan Chase & Co. sunt de părere că lumea va începe să se orienteze tot mai mult către servicii, nu spre bunuri, pe măsură ce salariaţii vor reveni la birouri după pandemie, reducând astfel cererea de metale pentru fabricarea de electrocasnice, care au beneficiat de o cerere majoră în perioada de lockdown.

• AIE: "Acordul climatic de la Paris va alimenta puternic cererea de minerale"

Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a avertizat recent că preţurile ridicate ale mărfurilor ar putea întârzia tranziţia către energia curată din cauză că este necesară o cantitate mare de metale pentru baterii, panouri solare şi turbine eoliene.

Atingerea obiectivelor acordului climatic de la Paris ar duce la o creştere de patru ori a cererii de minerale până în 2040, subliniază AIE, adăugând însă că lipsa investiţiilor în noile mine riscă să crească substanţial costurile tehnologiilor de energie curată.

Fatih Birol, directorul executiv al AIE, a declarat ieri, citat de Financial Times: "Atingerea obiectivelor climatice va alimenta masiv cererea de minerale critice. Tranziţia energetică ar putea încetini ca urmare a creşterii costurilor".

Preţurile mărfurilor necesare tranziţiei la o energie curată - de la litiu la cobalt - au urcat în acest an, întrucât cererea pentru tehnologii verzi a sporit, iar guvernele au lansat pachete de stimulare ecologică. Vânzările de maşini electrice au crescut cu 41% anul trecut, potrivit AIE, care menţionează că aproximativ trei milioane de astfel de vehicule au fost livrate la nivel global.

Fatih Birol a subliniat: "Ca să existe suficiente maşini electrice, turbine eoliene, hidrogen, energie solară, baterii, avem nevoie de minerale critice la preţuri accesibile, în caz contrar va apărea o piedică majoră în atingerea obiectivelor climatice".

Conform AIE, materiile prime utilizate la fabricarea bateriilor vor beneficia de cea mai mare cerere. Sursa menţionează că cererea de litiu va creşte de peste 40 de ori dacă ţările vor să îndeplinească obiectivele acordului de la Paris.

Potrivit AIE, mineralele critice au devenit acum cheia securităţii energetice a ţărilor lumii. Sursa precizează: "Producţia de minerale critice necesare pentru tehnologiile curate a fost mult mai concentrată decât pe piaţa petrolului. Republica Democrată Congo, spre exemplu, produce mai mult de 60% din oferta de cobalt din lume, un material critic pentru baterii".

AIE mai susţine: "Preocupările cu privire la volatilitatea preţurilor şi securitatea aprovizionării nu dispar într-un sistem bogat în surse regenerabile".

Fatih Birol a avertizat că, în situaţia în care preţurile litiului şi nichelului se dublează, costul producerii bateriilor litiu-ion pentru vehiculele electrice va creşte cu 6%.

Cu toate acestea, AIE atrage atenţia că nu sunt investiţii suficiente în mine noi, mai ales că durează în medie mai bine de 16 ani pentru ca un proiect minier să treacă de la descoperire la prima producţie.

"Sunt necesare investiţii. Investitorii încă nu sunt convinşi că guvernele sunt serioase în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor climatice", a mai declarat Birol, menţionând: "Nu există semnale suficient de puternice şi clare date de factorii de decizie politică cu privire la viteza şi hotărârea în realizarea tranziţiei energetice".

• Chicago închide ultimele platforme de tranzacţionare cu strigare a mărfurilor agricole

CME Group Inc. din SUA va închide definitiv ultimele arene din Chicago unde avea loc tranzacţionarea clasică, cu strigare, a mărfurilor, respectiv unde îşi desfăşurau activitatea traderii de contracte options pe mărfuri agricole.

Tranzacţiile futures au fost deja complet înlocuite cu tranzacţionarea electronică, în timp ce opţiunile au fost active până în martie 2020, când măsurile împotriva Covid-19 au obligat la închiderea acestora.

În noul context, Dan Huber, broker independent care a petrecut 31 de ani pe platforma fizică de tranzacţionare din Chicago, afirmă citat de Bloomberg: "Nu sunt surprins, dar este trist să vedem că se termină aşa. Este o palmă pentru noi toţi, care speram să ne întoarcem în arene. Cu toţii, însă, vom întoarce pagina şi vom merge mai departe. Probabil voi rămâne implicat în tranzacţii din spatele ecranului, dar acest lucru nu va înlocui niciodată zilele din arene".

CME, una dintre cele mai mari burse de instrumente financiare derivate din lume, a închis deja tranzacţionarea în arene pentru majoritatea contractelor futures din Chicago şi New York în 2015, deoarece licitaţiile deschise cu strigare au scăzut la doar 1% din volumul total. Arenele pentru tranzacţii options din Chicago, cu o istorie de 173 de ani, au fost ultimul bastion al acestei burse unde lucrau traderii de mărfuri "din şcoala veche".

Potrivit Bloomberg, arena pentru opţiuni pe euro/dolar va fi singura care va continua să funcţioneze.

CME a mai informat că intenţionează să delisteze din 17 septembrie contractele futures şi options pe indicele S&P 500, tranzacţionate fizic, după expirarea acestora, în septembrie 2021.

Informaţia privind închiderea permanentă a platformelor fizice a venit în aceeaşi zi în care Chicago a anunţat că intenţionează să se redeschidă complet până pe 4 iulie.