PREVIZIUNI ALE ECONOMIŞTILOR PENTRU 2023, PRIVIND ŢARA NOASTRĂ Creştere economică mai mică, depreciere uşoară a leului, inflaţie în scădere

Economia ţării noastre va avea o creştere mai temperată în 2023 decât cea din acest an, leul îşi va continua tendinţa de uşoară depreciere, iar inflaţia se va situa pe un trend descendent, dar va fi cu mult peste nivelurile din ultimii ani, conform opiniilor exprimate vineri de economiştii unor bănci importante, în cadrul conferinţei de presă organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

• Florian Libocor: "Dacă se menţine instrumentul de plafonare, atunci putem să sperăm că inflaţia va merge înspre 8-9%"

Florian Libocor, membru fondator al AAFBR şi economist şef al BRD-Groupe Societe Generale, este de părere că 2023 va fi anul în care va fi testată capacitatea de rezilienţă a economiei, atât în ansamblu, cât şi în detaliu.

Domnia sa a spus: "Nu mă aştept la intrarea în zona negativă (n.r. a economiei), ci mă aştept la o creştere de o amplitudine mai mică. Nu cred că vom avea mari surprize plăcute din punctul de vedere al evoluţiei preţului banilor, mă refer la dobândă şi, implicit, la randamente. Asta deoarece, pentru moment toate lucrurile sunt legate. Dacă se menţine instrumentul de plafonare (n.r. a preţurilor energiei) putem să sperăm că inflaţia va merge înspre 8-9%. Dacă nu, putem să ne aşteptăm la o inflaţie mai mare".

Florian Libocor a adăugat: "O penurie de gaz nu se răsfrânge doar asupra dinamicii preţurilor, ci există un impact foarte puternic şi asupra agriculturii. Lipsa gazului înseamnă lipsa îngrăşământului chimic. Astfel, îngrăşământul va trebui importat, dar la cu totul alte preţuri. Deci nu cred că 2023 va fi anul la finalul căruia să ne bucurăm prea tare că am scăpat. Sunt atât de multe elemente de incertitudine, încât îmi este greu să fac previziuni despre ceea ce se va întâmpla anul viitor".

În opinia sa, conflictul din est va fi de anduranţă: "Nimeni nu cred că ştie ce va face fiecare parte (...). Cred că avem un spaţiu redus de înţelegere, iar asta va genera efecte negative asupra economiei. De asemenea, se mai discută despre migraţie, nu doar cea din Ucraina, ci migraţia în ansamblu, plus multe alte lucruri (...)".

În esenţă, economistul crede că în 2023 economia ţării noastre va rămâne pe creştere, dar va fi o creştere ceva mai temperată. "Va fi un an provocator din punctul de vedere al rezistenţei la şoc a economiei, a companiilor şi persoanelor fizice", a spus Florian Libocor.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, economistul a subliniat că a avut întotdeauna încredere în leu şi nu are niciun motiv să aibă şi acum. "Din contra, am şi mai multă încredere în leu. Probabil că toată lumea a văzut estimările care vedeau euro la cinci lei. Dar nu s-a întâmplat aşa. Am totală încredere în leu şi o spun în modul cel mai sincer, fără niciun fel de parti-pris-uri şi fără niciun fel de teamă că m-aş înşela", a afirmat Florian Libocor.

• Ionuţ Lianu: "Tind să cred că era banilor ieftini s-a terminat sau cel puţin ia o pauză"

Ionuţ Lianu, CFA, Director de Trezorerie în cadrul CEC Bank, crede că leul va fi un pariu bun pentru 2023.

Domnia sa a punctat: "Dar dacă ne uităm la curs trebuie să ne uităm şi la dobânzi. În ceea ce priveşte moneda în care trebuie să economisim - din punctul meu de vedere este clar leul. Aşa cred că a fost şi în ultimii zece ani. A fost o depreciere în fiecare an, dar care nu a reflectat întru totul diferenţialul de dobânzi".

Ionuţ Lianu a continuat: "În ceea ce priveşte randamentele, cred că principala întrebare ţine de care va fi noua normalitate. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultimii zece ani nu a fost ceva normal, pe scara istoriei. Oare ne putem întoarce la dobânzile şi randamentele care au fost până în acest an, de exmplu? Personal tind să cred că era banilor ieftini s-a terminat sau cel puţin ia o pauză momentan (...). Probabil că, dacă nu mai apar alte războaie sau Lebede Negre, noul nivel de echilibru va fi mai sus decât cel din ultimii ani, atât din punctul de vedere al dobânzilor cât şi al inflaţiei".

Din punctul său de vedere, probabil că există o componentă persistentă a inflaţiei, astfel încât este greu de crezut că se va reveni la nivelurile din urmă cu doi-trei ani.

"Mă gândesc în special la piaţa muncii, care este destul de strânsă în mai multe locuri în lume, inclusiv în România. Iar al doilea lucru care cred că este posibil să aibă un impact semnificativ este problema lanţurilor de aprovizionare. Pentru că, dacă vom încerca să producem în Europa aceleaşi bunuri care veneau de exemplu din China, aproape sigur va fi mai scump în majoritatea cazurilor", a spus analistul CFA, adăugând: "Pe scurt cred că, dacă nu apar surprize mari, în 2023 vom avea un trend de scădere a inflaţiei şi probabil că cel puţin dobânzile pe termen scurt vor rămâne sus, în comparaţie cu cele din anii anteriori".

• Ciprian Dascălu: "Vedem inflaţia la 7-8% pentru finalul anului"

Ciprian Dascălu, Economistul Şef al BCR, spune că previziunea băncii pentru creşterea economiei ţării noastre în anul viitor este de 2,1%. Este o previziune bazată pe ipoteza principală că, în zona euro, dinamica economică va fi de -0,1%, anul viitor.

"Dar o ajustare de 1%, la -1,1%, afectează prognoza de creştere pentru PIB-ul României cam cu 0,7-0,8%. Aceasta este elasticitatea din modelele noastre", a spus Ciprian Dascălu.

Specialistul a adăugat: "Vedem inflaţia la 7-8% pentru finalul anului, în ipoteza în care măsurile de sprijinire pentru costurile cu energia, care deja au fost aprobate, se vor menţine. O altă ipoteză este preţul petrolului. Curba contractelor futures pe finalul anului viitor arată că preţurile sunt anticipate să scadă, iar de aici apare un efect dezinflaţionist. O scădere a petrolului de 10% ar însemna un efect pe inflaţie de runda întâi undeva la 0,2 puncte procentuale, iar cu efectele de runda a doua ar ajunge undeva la 0,4%".

În ceea ce priveşte dobânzile, BCR estimează că, în noiembrie, Banca Naţională şi-a încheiat ciclul de întărire pentru rata cheie la 6,75%. "Vedem dobânda menţinându-se la un nivel constant pe tot parcursul anului viitor. În Statele Unite se anticipează o tăiere a dobânzii din partea Fed. În România, banca centrală utilizează mult mai activ managementul lichidităţii. Deci, putem vedea dobânzi mai scăzute în piaţă, din situaţia lichidităţii sistemului bancar", a spus Ciprian Dascălu.

Pentru cursul de schimb, toate fundamentele indică faptul că în continuare leul ar trebui să aibă o depreciere graduală, cum a avut în ultimii ani, a spus economistul BCR. "Nu mă aştept la o depreciere mai mare două-trei puncte procentuale pe an", a precizat Dascălu.

• Corneliu Bodea: "Noi avem o industrie bazată pe un cost al energiei şi al forţei de muncă mult sub media UE; dar când ambele costuri se duc la nivelul mediei Uniunii, apare o presiune economică uriaşă"

Corneliu Bodea, CEO Adrem, s-a arătat destul de sceptic privind perspectivele economice ale ţării noastre în 2023.

Domnia sa a spus: "Mă aştept ca anul viitor să fie mai complicat decât acesta. Un motiv ţine de preţurile energiei. După părerea mea, actuala legislaţie privind plafonarea nu va putea fi menţinută pentru tot intervalul pe care şi l-a asumat guvernul, adică până în 2025. Pe mine, termenul de «primăvara lui 2025» mă sperie. Asta pentru că, în mod evident este un calcul făcut ţinând cont de anul 2024 care este complet electoral. Cumva ca să trecem şi de acea iarnă".

Corneliu Bodea a adăugat: "Cred că această valoare de 1,3 lei/kwh pentru toată lumea nu va putea fi menţinută şi guvernul va reveni probabil în primăvară asupra acestui preţ. De aceea, după părerea mea nu trebuie să ne aşteptăm ca preţurile să rămână atât de bine ţinute sub control".

Directorul Adrem a subliniat că, în preţul de 1,3 lei/kwh, energia electrică este undeva în jurul a 0,6-0,7 lei, poate 0,8 lei. "Restul sunt taxe, accize şi aşa mai departe. Dar, până acum un an şi ceva, această valoare era 0,2-0,3 lei. Este mai mult decât o dublare, ceea ce are nişte efecte economice majore - se dublează costul", a spus Corneliu Bodea, precizând: "Un alt element este că se dublează costul cu forţa de muncă. Eu conduc o companie care are 1.500 de angajaţi şi vă pot spune că presiunea pe salarii din ultimul timp este enormă. Acest lucru are legătură cu inflaţia, are legătură cu integrarea noastră în Uniunea Europeană".

Conform domniei sale, ţara noastră are o industrie bazată pe un cost al energiei şi al forţei de muncă cu mult sub media Uniunii Europene. "Dar când ambele costuri se duc la nivelul mediei Uniunii Europene, apare o presiune economică uriaşă. Produsele vor deveni mai scumpe, exporturile s-ar putea să aibă probleme şi aşa mai departe", a spus Corneliu Bodea.

Nu în ultimul rând, domnia sa s-a arătat îngrijorat de efectele războiul început de Rusia în Ucraina. "Un alt element din cauza căruia nu sunt optimist pentru anul viitor ţine de conflictul din Ucraina. Dacă nu se ajunge la o rezolvare anul viitor, dacă decuplarea Rusiei de zona euro şi cuplarea cu alte pieţe va continua, va apărea o nouă presiune pe preţuri. Prin urmare, eu sunt pesimist pentru 2023", a conchis Corneliu Bodea.

În primele nouă luni ale anului, economia ţării noastre a urcat cu 5% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2021, conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2020, economia ţării noastre a înregistrat o creştere de 5,9%, faţă de cea din 2020.

În ceea ce priveşte inflaţia, în octombrie Indicele Preţurilor de Consum din ţara noastră a fost de 15,32% în dinamică anuală, faţă de 15,88% în septembrie. Pentru finele anului viitor, BNR prognozează o inflaţie de 11,2% (±1,7%), care urmează să ajungă la 4,2% în trimestrul al treilea din 2024. La ultima şedinţă din acest an, banca centrală a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an.