PREVIZIUNI IEA PENTRU 2023 Creşterea cererii mondiale de petrol va încetini

Creşterea cererii globale de petrol va încetini anul viitor, dar încă se va înregistra un avans robust, de 1,7%, deoarece China se redresează în urma restricţiilor, a estimat ieri Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters.

În 2022, China ar putea înregistra un declin al cererii de petrol de 400.000 barili pe zi (bpd), la 15,4 milioane bpd, înainte de o redresare cu aproape un milion bpd în 2023. În schimb, IEA previzionează pentru anul viitor o scădere a producţiei de petrol a Rusiei cu 1,4 milioane bpd, mai ales după intrarea în vigoare, în 5 decembrie, a embargoului impus de G7, Uniunea Europeană şi Australia, notează Agerpres.

În noiembrie, producţia de petrol a Rusiei a urcat cu 90.000 bpd, la 11,2 milioane bpd, cu doar 200.000 bpd sub nivelul înregistrat înainte ca Moscova să invadeze Ucraina.

Chiar dacă producţia Rusiei creşte, preţul mai scăzut al ţiţeiului pe plan global şi discounturile semnificative la care vinde Moscova petrolul fac ca veniturile ţării să scadă cu 700 milioane de dolari, la 15,8 miliarde de dolari, arată datele IEA.

"Deşi scăderea preţurilor este o uşurare pentru consumatorii care se confruntă cu inflaţia ridicată, impactul deplin al embargourilor impuse Rusiei rămâne să fie văzut", susţine Agenţia Internaţională a Energiei.

În acest an, IEA se aşteaptă ca cererea de petrol să urce cu 140.000 bpd, la 2,3 milioane, şi anul viitor cu 100.000 bpd, la 1,7 milioane bpd, ajungând la un nivel total de 101,6 milioane bpd.

"Deşi se menţin acum restricţiile din China, ne aşteptăm la o redeschidere progresivă în 2023. Am majorat estimările noastre privind creşterea din 2022 şi din 2023 cu 50.000 bpd, respectiv 40.000 bpd. În condiţiile în care am intrat în perioada de iarnă şi a probabilităţii înăspririi pieţei petrolului în 2023, nu excludem o nouă creştere de preţuri", se arată în raportul IEA.

• Criza din energie va duce împrumuturile Germaniei la un nou maxim istoric în 2023

Guvernul federal german intenţionează să împrumute anul viitor o sumă record de peste 500 de miliarde de euro, pentru a finanţa costurile asociate cu criza energetică, conform planului de emisiuni publicat ieri de Agenţia de finanţare de la Berlin, transmite Reuters.

Conform acestui plan, Guvernul german intenţionează să emită obligaţiuni cu o valoare totală de 539 de miliarde de euro în 2023, comparativ cu 449 miliarde de euro în acest an. Precedentul record a fost stabilit în 2020, când Guvernul german a împrumutat 483 de miliarde de euro pentru a contracara efectele pandemiei de Covid-19.

Cea mai mare economie a Europei este expusă în mod deosebit la creşterea costurilor cu energia, după mai multe decenii de dependenţă de combustibilii fosili ruseşti care i-au alimentat creşterea industrială, şi majoritatea analiştilor se aşteaptă ca Germania să intre în recesiune în lunile următoare.

Ca răspuns la criza energetică, Guvernul de la Berlin a introdus diferite măsuri destinate protejării companiilor şi gospodăriilor, măsuri ale căror costuri se ridică la aproximativ 200 de miliarde de euro, notează Agerpres.

Chiar dacă împrumuturile statului german vor atinge un nivel record în 2023, ministrul Finanţelor, Christian Lindner, a decis să reintroducă anul viitor o prevedere constituţională cunoscută sub numele de "frâna datoriei", care limitează capacitatea Guvernului federal de a contracta noi datorii. Această prevedere a fost suspendată pe durata pandemiei de coronvirus.

• Cehia propune plafonarea preţului energiei pentru marile companii

Guvernul ceh urma să ia în discuţie, ieri, plafonarea preţurilor electricităţii şi gazelor naturale pentru marile companii, la acelaşi nivel ca preţurile pentru gospodării şi firmele mai mici, care sunt deja în vigoare, a anunţat ministrul Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela, transmite Reuters.

Preţul urma să fie stabilit la cinci coroane cehe (0,2192 dolari) per kilowatt/oră (KWh) de electricitate, şi 2,5 coroane cehe pentru kilowatt/oră de gaze naturale, şi să fie aplicat la 80% din consumul anterior, pentru a încuraja economisirea.

Luna trecută, Guvernul ceh a aprobat plafonarea veniturilor companiilor care produc electricitate, pentru a putea finanţa măsurile destinate reducerii poverii preţurilor mari asupra gospodăriilor şi companiilor, notează Agerpres.

Plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate se va adăuga taxei pe veniturile excepţionale impuse firmelor din energie şi celor mai mari bănci, astfel încât anul viitor vor fi strânse la buget sume de cel puţin 100 de miliarde de coroane (4,12 miliarde de dolari). Sumele vor finanţa programele de compensare pentru utilizatorii de electricitate afectaţi de creşterea preţurilor, după invazia rusească din Ucraina.

Plafonul de preţ din Cehia se bazează pe acordul convenit la nivelul Uniunii Europene, care limitează veniturile producătorilor de electricitate la 180 de euro pentru un Megawatt/oră, acord care permite statelor membre să modifice această cifră pentru fiecare centrală în funcţie de tipul de combustibil pe care îl utilizează.

• Autorităţile spaniole anchetează practicile anti-concurenţiale ale companiilor de utilităţi

Autoritatea spaniolă de supervizare a concurenţei (CNMC) a anunţat ieri că a demarat o anchetă care vizează mai multe companii de utilităţi cu privire la "posibile practici anti-concurenţiale" care i-au afectat pe consumatori, informează AFP.

CNMC a precizat că, în perioada 28 noiembrie-2 decembrie, inspectorii săi au efectuat razii la sediile "mai multor operatori activi în sectorul energetic spaniel", fără să dezvăluie identitatea companiilor investigate.

Un purtător de cuvânt al Autorităţii a precizat că ancheta vizează un posibil abuz de poziţie dominantă şi posibile înţelegeri pentru stabilirea preţurilor, însă nu a oferit mai multe detalii la acest moment, în condiţiile în care este vorba de o anchetă preliminară, notează Agerpres.

Ancheta CNMC vine într-un moment în care preţurile energiei au crescut exploziv în Spania şi în toată Europa, după izbucnirea războiului din Ucraina, ceea ce a dus la majorarea veniturilor şi profiturilor companiilor de utilităţi. Explozia preţurilor energiei a impus, de asemenea, intervenţia autorităţilor pe piaţă prin subvenţii, plafoane de preţuri şi noi taxe.

Practicile anti-concurenţiale pot conduce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală companiilor găsite vinovate, a precizat CNMC.