Prigojin, mort în accident; cui a mai adus ghinion Putin?

Preşedintele rus Vladimir Putin are pe conştiinţă mai multe morţi accidentale sau suspecte atât ale oligarhilor din preajma sa, cât şi ale oponenţilor politici, potrivit informaţiilor apărute în mass-media în ultimii şapte ani. Se pare că suprimarea vieţii celor din cercul său şi a oponenţilor politici are un istoric lung, care durează de peste 20 de ani. Conform articolelor publicate de-a lungul timpului de Washington Post, New York Times, de site-ul theatlantic.com, Newsweek, Deutsche Welle, Euronews, The Telegraph şi alte publicaţii internaţionale, lista cetăţenilor ruşi care au decedat în condiţii suspecte este destul de mare, preşedintelui Putin fiindu-i atribuite aproape 40 de ucideri, din ordinul său, de-a lungul a 20 de ani. În mediul online nu se găseşte o listă completă a tuturor persoanelor care ar fi fost ucise la ordinul lui Vladimir Putin, ci liste separate, care ne-au ajutat să creionăm o situaţie care are ca punct de start anul 2003.

Potrivit informaţiilor din sursele citate, am reţinut că primele decese favorabile lui Vladimir Putin au avut loc în anul 2003. Prima victimă este Serghei Iuşenkov, fost colonel de armată, care se afla în graţiile publicaţiei Moscow Times. Serghei Iuşenkov şi-a înregistrat în anul 2003 mişcarea Rusiei Liberale ca partid politic, după care a fost împuşcat în faţa casei sale din Moscova. Iuşenkov căuta în acea perioadă dovezi care ar fi probat că Vladimir Putin s-ar fi aflat în spatele unuia dintre atentatele cu bombă care au avut loc într-o zonă rezidenţială din Moscova în anul 1999.

A doua victimă a lui Putin din anul 2003 se pare că a fost jurnalistul Yuri Shcekochikhin, care investiga şi el aceleaşi atentate din anul 1999 pentru cotidianul Novaya Gazeta. În iulie 2003, jurnalistul rus s-a îmbolnăvit subit, de o boală misterioasă, şi a murit brusc, cu câteva zile înainte să plece în Statele Unite. Documentele sale medicale au fost clasificate de autorităţile ruse.

Următorul asasinat a avut loc tot asupra unui jurnalist, în anul 2006, care lucra tot pentru Novaya Gazeta. Anna Politkovskaya a scris şi publicat o carte - "Rusia lui Putin" - în care l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a transformat ţara într-un stat poliţienesc. Prima încercare de asasinare la adresa Annei Politkovskaya a avut loc în anul 2004, când jurnalista a băut un ceai otrăvit la bordul unui avion operat de compania aeriană Karat, dar a supravieţuit. Doi ani mai târziu, a fost împuşcată şi ucisă în liftul din clădirea în care locuia. Cinci bărbaţi au fost condamnaţi pentru uciderea ei, dar judecătorul a constatat că a fost o crimă prin contract, cu 150.000 de dolari din onorariul plătit de o persoană a cărei identitate nu a fost niciodată descoperită.

Un alt asasinat celebru pus la cale de autorităţile de la Kremlin a avut loc tot în 2006. Este vorba despre Alexander Litvinenko, fost agent KGB care a murit la trei săptămâni după ce a băut o ceaşcă de ceai în care se afla o substanţă foarte toxică, Poloniu-210. Asasinatul a avut loc la Londra, iar ancheta derulată de britanici a arătat că Litvinenko a fost otrăvit de agenţii ruşi Andrei Lugovoi şi Dmitri Kovtun, care acţionau la ordine care fuseseră "probabil aprobate"" de Vladimir Putin. Litvinenko a fost asasinat, deoarece era cel mai vocal critic la adresa lui Vladimir Putin şi susţine că atentatele cu bombă din Rusia din anul 1999 au fost puse la cale de preşedintele rus. Înainte de a fi ucis, Litvinenko l-a acuzat pe Putin de asasinarea Annei Politkovskaya.

• Avocaţii şi jurnaliştii, pe lista victimelor preferate ale lui Vladimir Putin

Următoarele decese suspecte au avut loc în anul 2009. Una dintre victime este Boris Berezovsky, un oligarh care a fost apropiatul fostului preşedinte Boris Elţîn la finalul anilor '90, când ar fi jucat un rol esenţial în ascensiunea lui Putin la putere, sperând că îşi va putea exercita influenţa pe lângă noul preşeditne al Rusiei. Pentru că speranţele sale au fost deşarte, Berezovsky a plecat în Marea Britanie, cu dorinţa de a-l înlătura de la preşedinţie pe Vladimir Putin şi l-a acuzat pe acesta de asasinarea lui Alexander Litvinenko. În 2009, Berezovsky a fost găsit mort într-o baie încuiată a casei sale din Regatul Unit, cu un laţ în jurul gâtului.

În acelaşi an, au murit în condiţii suspecte Stanislav Markelov şi Anastasia Baburova. Markelov, avocat pentru drepturile omului, cunoscut pentru că a reprezentat civilii ceceni în cazurile legate de drepturile omului şi mai ales că a reprezentat-o pe Anna Politkovskaya, a fost împuşcat de un bărbat mascat în apropiere de Kremlin. Baburova, jurnalistă tot la Novaya Gazeta ca şi Anna Politkovskaya, a fost împuşcată mortal în timp ce încerca să-l ajute pe Markelov.

Următorul deces notoriu din acel an este cel al avocatului Serghei Magnitsky, care a murit în custodia poliţiei în noiembrie 2009, după ce a fost bătut cu brutalitate, iar apoi i s-a refuzat îngrijirea medicală. Magnitsky lucra pentru omul de afaceri William Browder şi investiga un caz de fraudă fiscală masivă. Serghei Magnitsky a fost arestat după ce a descoperit dovezi care sugerau că în spatele fraudei se aflau oficiali de la Kremlin. O victimă a cărei moarte a precedat-o pe cea a domnului Magnitsky, Valery Kurochkin, un potenţial martor al cărui nume figura pe documentele legate de fraudă, a fugit din Rusia în Ucraina, dar a murit acolo de insuficienţă hepatică la vârsta de 43 de ani. Celălalt martor, Oktai Gasanov, a murit de insuficienţă cardiacă la 53 de ani.

După moartea lui Magnitsky, un alt martor a murit după ce a căzut de la balcon. O altă persoană implicată în dosarul respectiv, bancherul Alexander Perepilichny, a ajuns la Londra în 2009 şi a transmis documentele de transfer bancar anchetatorilor elveţieni. În 2012, însă, la vârsta de 44 de ani şi într-o stare de sănătate aparent excelentă, a suferit un infarct în timp ce făcea jogging. Abia în anul 2015, un botanist a reuşit să identifice cauza prezumtivă a morţii lui Perepilichny: stomacul său conţinea urme de gelsemium, o plantă rară, otrăvitoare, cultivată în Himalaya şi despre care se ştie că a fost folosită în asasinatele comise de China.

În iulie 2009, a fost împuşcată jurnalista Natalya Estemirova, care investiga răpiri şi crime săvârşite de armata rusă în Cecenia. Estemirova a fost răpită din faţa casei, împuşcată de mai multe ori - inclusiv o împuşcătură directă în cap - şi aruncată în pădurea din apropiere. Nimeni nu a fost condamnat pentru uciderea ei.

• Boris Nemţov, rivalul lui Putin

În anul 2015 au loc două asasinate. Unul, petrecut în SUA, a trecut neobservat la prima vedere, chit că era vorba despre un fost apropiat al liderului de la Kremlin. Conform primelor informaţii, Mikhail Y. Lesin , 57 de ani, ar fi decedat într-o cameră de hotel din Washington, din cauza unui infarct. La un an de la deces, un medic legist american a stabilit că acesta a fost ucis prin lovire cu un obiect contondent şi că aceasta a fost cauza morţii şi nu atacul de cord.

În acelaşi an, 2015, era împuşcat în Rusia Borius Nemţov, cel care a fost viceprim-ministru şi a fost văzut ca viitor preşedinte al Rusiei, dar cel care i-a succedat lui Boris Elţîn a fost Vladimir Putin. Nemţov l-a criticat pe Putin pentru anularea libertăţilor civile, a organizat mai multe proteste şi a întocmit rapoarte privind corupţia de la Kremlin. În februarie 2015, la doar câteva ore după ce a îndemnat publicul să se alăture unui marş împotriva implicării militare a Rusiei în Ucraina, Nemţov a fost împuşcat de patru ori, în spate. Putin a preluat "controlul personal" asupra anchetei privind uciderea lui Nemţov, dar criminalul nu a fost descoperit.

Fostul director adjunct al transportatorului aerian naţional rus Aeroflot, Nikolai Glushkov, care a declarat că aproximativ un sfert dintre angajaţii companiei erau ofiţeri ai serviciilor de informaţii ale ţării, a murit în 2018 la Londra. El a fost găsit spânzurat în imobilul în care locui. Glushkov a fost un critic al puterii de la Kremlin şi un apropiat al lui Boris Berezovsky. Rezultatele unei anchete finalizate în aprilie 2021 au arătat că Glushkov a fost ucis, moartea sa fiind făcută să arate ca o sinucidere prin spânzurare.

• Aruncat de la geamul ambasadei ruse din Berlin

În octombrie 2021, un diplomat rus a fost găsit mort după ce a căzut de la o fereastră a ambasadei Rusiei la Berlin, potrivit cotidianului Der Spiegel. Bărbatul era al doilea secretar la ambasadă, dar surse de informaţii germane au declarat ziarului că bănuiau că este un ofiţer FSB sub acoperire. Serviciul de investigaţii Bellingcat, care a folosit date open-source, a identificat victima drept Kirill Zhalo, fiul generalului Alexey Zhalo, director adjunct al Serviciului II al FSB, responsabil cu gestionarea ameninţărilor politice interne la adresa Kremlinului.

În decembrie acelaşi an, fondatorul blogului naţionalist Sputnik şi Pogrom, Yegor Prosvirnin a murit după ce a căzut de la o fereastră a unui bloc de apartamente din Moscova. Prosvirnin a susţinut iniţial anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar mai târziu a devenit un critic vocal al lui Putin, prezicând un război civil în Rusia şi prăbuşirea ţării.

În 14 august 2021, Dan Rapoport, bancher de investiţii leton-american şi critic deschis la Putin, care tocmai părăsise Ucraina după invazia rusă, a fost găsit mort în faţa unui bloc de apartamente de lux din Washington DC. Rapoport s-a îmbogăţit în timp ce se afla la Moscova, înainte de a cădea din favoarea Kremlinului, mai ales datorită sprijinului său pentru liderul opoziţiei Alexei Navalny. În 2017, partenerul de afaceri al lui Rapoport, Serghei Tkachenko, a murit fiind aruncat de la fereastra apartamentului său din Moscova.

Defenestrarea se pare că a devenit o practică a celor care îl slujesc pe Vladimir Putin, fiind consemnate cazurile a trei medici care au murit în urma aruncării pe fereastra spitalului, după ce au protestat în primăvara anului 2020 împotriva condiţiilor de muncă din prima perioadă a pandemiei Covid 19.

În decembrie 2020, un om de ştiinţă rus de top care dezvolta un nou vaccin împotriva Covid-19, Alexander Kagansky, a fost găsit mort după ce s-ar fi aruncat de la balconul locuinţei pe care o deţinea în Sankt Petersburg. Potrivit publicaţiilor ruse, poliţia a susţinut că Kagansky s-a înjunghiat şi apoi a sărit de la balcon.

• Invadarea Ucrainei, continuată de Putin cu îndepărtarea din jurul său a mai multor oligarhi

Invadarea Ucrainei a constituit un prilej pentru liderul de la Kremlin să scape atât de opozanţii politici cei mai incomozi, cât şi de oligarhii din jurul său nemulţumiţi de sancţiunile la care au fost supuşi în urma deschiderii conflictului din ţara vecină.

Astfel, Pavel Antov, un politician rus care a criticat invadarea Ucrainei, a murit după ce a căzut de la fereastra hotelului Sai International , în timp ce se afla în India, în 25 decembrie 2022. mort după o cădere de la o fereastră în India pe 25 decembrie 2022.

Ravil Maganov, 67 de ani, preşedintele gigantului petrolier rus Lukoil, al doilea mare producător de petrol al ţării, a fost găsit mort pe 1 septembrie 2022, după ce a căzut de la fereastra unui Spitalului Clinic Central din Moscova.

Leonid Shulman, şeful transporturilor la Gazprom Invest, a fost găsit mort în 30 ianuarie 2022,în urma unei aparente sinucideri în baie, cu mai puţin de o lună înainte de invadarea Ucrainei.

Moartea următorului oligarh rus, Alexander Tyulyakov, director general adjunct al Gazprom, a fost descoperită pe 25 februarie 2022, a doua zi după începerea războiului din Ucraina.

Câteva zile mai târziu, pe 28 februarie 2022, magnatul rus Mikhail Watford, născut în Ucraina, a fost găsit mort în casa sa din Marea Britanie.

În aceeaşi perioadă, imediat după invadarea Ucrainei, au mai murit suspect, oligarhii Serghei Protosenya, Vladislav Avayev ( fost oficial de la Kremlin şi vicepreşedinte al Gazprombank), Vasily Melnikov şi Alexander Subbotin.

Serghei Protosenya, 55 ani, şeful companiei Novatek, a fost găsit spânzurat în imobilul în care locuia în Lloret de Mar, Spania, alături trupurile soţiei şi fiicei sale, care au murit prin înjunghiere. Ceea ce a fost iniţial clasificat de poliţie drept dublă omucidere urmată de sinuciderea lui Protosenya a fost ulterior negat categoric de fiul său. Prietenii oligarhului au declarat că acesta este a treia victimă a unei "sinucideri în scenă" şi că ar fi fost incapabil să-şi ucidă familia.

Cu doar o zi înainte de moartea lui Protosenya şi a familiei sale, trupul oligarhului rus Vladislav Avayev, vicepreşedintele Gazprom şi fost consilier al lui Putin, a fost găsit în apartamentul său din Moscova, împreună cu cadavrele soţiei sale şi ale fiicei sale de 13 ani. Fiica sa Anastasia, în vârstă de 26 de ani, a fost cea care a descoperit locul crimei. În mâna oligarhului a fost găsit un pistol, iar autorităţile ruse au afirmat că şi-a împuşcat soţia şi fiica cea mică, după care s-a sinucis.

Andrei Krukovsky, 37 de ani, directorul unei staţiuni de schi din Soci, deţinută de Gazprom, a murit după ce ar fi căzut de pe o stâncă în timp ce mergea în drumeţie.

Omul de afaceri Yuri Voronov, 61 ani, director general al companitiei de transport şi logistică Astra-Shipping, subcontractor al Gazprom, a fost găsit împuşcat în cap în piscina casei sale din cartierul de lux Vyborgsky din Sankt Petersburg.

Un alt oligarh, Ivan Pechorin, top manager la Corporaţia pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat şi Arctic, a fost găsit mort, în 12 septembrie 2022, la Vladivostok după ce ar fi căzut de pe iahtul său de lux şi s-ar fi înecat lângă Capul Ignatyev în Marea Japoniei cu două zile înainte. Pechorin ar fi fost însărcinat cu modernizarea industriei aviatice a Rusiei şi a lucrat direct sub conducerea lui Putin.

Un alt expert în aviaţie, Anatoli Gheranşcenko, a murit tot în 2022, după ce a căzut pe scări, potrivit unui comunicat emis de Institutului de Aviaţie din Moscova, al cărui şef a fost Gheraşcenko.

În 14 septembrie 2022, a murit Vladimir Sungorkin, jurnalist, redactor-şef al Komsomolskaya Pravda, care ar fi suferit un accident vascular în timp ce îndrepta către un local pentru masa de prânz.

În 28 septembrie 2022, Pavel Pchelnikov, director de Logistică Digitală la o filială a Căilor Ferate Ruse a murit, după ce s-ar fi împuşcat pe balconul locuinţei sale din Moscova.

Grigori Kocenov, director de creaţie al Agima, o companie IT, a murit în 7 decembrie 2022, după ce a căzut de la balcon, în timp ce funcţionari ai Comitetului de Anchetă efectuau o percheziţie la domiciliul său.

Dmitri Zelenov, co-fondatorul Donstroy, o companie de construcţii, a murit după două zile pe Riviera Franceză, după ce a căzut peste o balustradă şi s-a lovit la cap.

• Funcţionari de rang înalt, victime ale regimului Putin

Seria deceselor suspecte a continuat şi în 2023. Marina Yankina, şefa Departamentului Financiar din Districtul Militar Vest din cadrul Ministerului Apărării, a murit în 16 februarie după ce s-ar fi aruncat pe fereastră de la etajul 16 ale unei clădiri situate în Sankt Petersburg.

Dmitri Pavochka, fost manager al Roscosmos, Sukhoi, Lukoil, Bank Menatep şi Russdragmet, a murit ars după ce ar fi adormit cu o ţigară aprinsă într-un apartament situat la etajul 17 al unei clădiri de pe Bulevardul Leningradsky, Moscova.

Vladimir Makarov, fost general de poliţie însărcinat cu reprimarea protestatarilor împotriva războiului, s-a sinucis, la 13 februarie 2023, după ce a fost demis din funcţie de preşedintele Vladimir Putin.

Viatcheslav Rovneiko, co-fondator al Urals Energy, coproprietar al companiei petroliere belgiene Nafta (B) NV, director al Uniunii Interregionale de Combustibil, fost spion KGB, a murit în 22 februarie 2023, după ce a fost găsit inconştient în propria casă.

Igor Shkurko, director adjunct al Yakutskenergo, s-a sinucis în celula din arestul preventiv din Yakutsk, în 4 aprilie 2023.

Piotr Kucherenko, secretar de stat şi ministru adjunct al ştiinţei şi învăţământului superior al Federaţiei Ruse, a decedat în20 mai 2023, după ce s-ar fi îmbolnăvit suspect la bordul unui zbor din Cuba către Rusia.

Artyom Bartenev, judecător federal al Tribunalului Districtual Kirovsky, a murit după ce s-ar fi aruncat de la fereastra apartamentului său aflat la etajul 12 al unui imobil din localitatea Kazan.

Kristina Baikova, vicepreşedinte al Loko-Bank, şefă de departament pentru clienţii corporativi, a decedat în 24 iunie 2023, după ce s-ar fi aruncat de la apartamentul ei situat la etajul 11 al clădirii din Bulevardul Khodynsky, Moscova.

Andrei Fomin, procuror, a murit în urma înecării în râul Volga, în 1 iulie 2023.

Alexandru Nikolaev, fost diplomat, angajat al Rosatom din 2016, consul general al Rusiei în Crimeea, a murit la 1 iulie 2023, după ce a fost bătut în faţa casei sale din regiunea Tver.

Anton Cherepennikov, şef al companiei Citadel, specializată în echipamente de interceptare digitală şi tehnologie de monitorizare a telecomunicaţiilor, sancţionată de SUA în februarie 2023, a decedat la 22 iulie, în biroul său.

Ghenady Lopyrev, fost general-locotenent în FSO şi supraveghetor al diferitelor proiecte de construcţie, inclusiv palatul lui Putin din Gelendzhik, lângă Soci, a murit de leucemie, în închisoare, la două zile după diagnosticare. Lopyrev era închis pentru luare de mită, acuzaţie pe care a negat-o.

La urma urmei, asta este ceea ce face Kremlinul. Să ne mai amintim că în 2020, agenţi ruşi l-au otrăvit - dar nu au reuşit să-l omoare - pe Alexei Navalnîi, opozantul lui Putin. Navalnîi este deţinut acum într-o închisoare din Moscova şi a fost condamnat în mai multe dosare "fabricate" la ordinul liderului de la Kremlin. Un alt episod controversat a avut loc la 10 aprilie 2010, când o aeronavă de tip Tupolev Tu-154 din cadrul Regimentului 36 al Aviaţiei Speciale poloneze s-a prăbuşit în apropierea aeroportului Smolensk, Rusia. Toţi cei 88 de pasageri, printre care se numărau preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, şi membri ai guvernului, precum şi 8 membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa. Avionului prezidenţial polonez se afla în drum spre Katyn, lângă Smolensk, unde urmau să comemoreze masacrul comis de trupele sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial. Iniţial, controlorii de trafic aerian ruşi l-au sfătuit pe pilotul polonez să nu aterizeze la Smolensk, după care s-au răzgândit şi a intervenit catastrofa. Epava Tupolevului 154M, prăbuşit la Smolensk, nu a fost încă returnată în Polonia, ceea ce creează suspiciuni cu privire la Rusia, scriau in 2020, jurnaliştii de la Deutsche Welle.

După cum se poate observa, Vladimir Putin nu este doar un criminal de război, aşa cum afirmă Curtea Penală Internaţională de la Haga, care a emis şi un mandat internaţional de arestare pe numele preşedintelui rus, ci şi un criminal pe timp de pace. Prin prisma celor de mai sus, se poate spune că lipsa sa fizică de la summitul BRICS nu a fost doar de teama de a nu fi arestat de poliţiştii sud-africani, ci de dorinţa de a-şi pregăti răzbunarea împotriva lui Prigojin. Din păcate, perspectivele nu sunt bune şi criminalul în serie din fruntea Kremlinului este lăsat în continuare să ucidă.