Prime Transaction: "Hidroelectrica, TTS şi Purcari - creşteri mari de profit generate de activitatea de bază"

Hidroelectrica (H2O), Transport Trade Services (TTS) şi Purcari Wineries (WINE) au avut creşteri mari ale profitului în trimestrul al treilea, generate de activitatea de bază, conform ultimului raport de analiză al societăţii de brokeraj Prime Transaction.

"Cel mai mare producător de energie electrică de pe piaţa locală a continuat să raporteze rezultate foarte bune, în contrast cu ceilalţi emitenţi din sector, care au reuşit, în cel mai bun caz, să rămână în aceeaşi zonă ca anul trecut", se menţioneză în raport, cu referire la Hidroelectrica.

Conform documentului, la baza creşterii a stat, în principal, un factor conjunctural - condiţiile hidrologice favorabile, care au permis realizarea unei producţii de energie cu 20% mai mare la nivel trimestrial, până la 3,48 TWh în trimestrul al treilea 2023. Cantitatea totală de energie vândută a crescut chiar mai mult, cu 25,7%, la 3,95 TWh, diferenţa provenind din achizitii de energie de pe piaţă.

Veniturile nu au avut un ritm de creştere la fel ca mare, apreciindu-se cu doar 11,86%, până al 2,58 miliarde lei în trimestrul al treilea 2023. "Diferenţa vine de la preţul mediu de vânzare mai mic cu 11%, în scădere de la 732,4 lei/MWh la 651,72 lei/MWh, cauzată de modificarea cadrului legislativ şi introducerea mecanismului de achizitie centralizata a energiei electrice. Astfel, cea mai mare parte a energiei produse de companie trebuie vândută la preţul fix de 450 lei/MWh, mult sub cel care ar fi putut fi obţinut în mod normal pe piaţa liberă", conform raportului.

Pe de altă parte, cheltuielile cu energia electrică achiziţionată au scăzut, astfel încât profitul operaţional s-a ridicat la 1,4 miliarde lei, cu 30,6% peste cel trimestrul al treilea 2022.

"Având în vedere că îmbunătăţirea rezultatelor s-a produs fără influenţa unor elemente conjuncturale importante, ne putem aştepta ca şi în trimestrul al patrulea să vedem un profit cel puţin la nivelul celui din perioada similară a anului trecut. Intrarea pe piaţa de furnizare, care la început părea o idee cel puţin îndoielnică, a ajuns ca, pentru moment, să facă diferenţa între nişte rezultate plafonate, cum e cazul la Romgaz sau Nuclearelectrica, şi o continuare a creşterii profitului", se arată în raport.

• "Profitul net al Purcari pentru ultimele douăsprezece luni a ajuns la 65,6 milioane lei; dacă va rămâne la fel la finalul anului va fi un record pentru perioada de după 2017"

Purcari Wineries a raportat un profit net de 18,2 milioane lei, cu 25,8% peste cel din trimestrul al treilea, creşterea având la bază, în principal, veniturile mai mari şi într-o măsură mai mică evoluţii favorabile pe partea de cheltuieli.

Veniturile au crescut cu 20%, la 91,1 milioane lei în trimestrul al 2023, în vreme ce marja brută procentuală a rămas într-o zonă apropiată de cea din al treilea trimestru al anului trecut, respectiv 40,5%. Pe categorii, vânzările de vin au adus cea mai mare creştere atât pentru venituri, cât şi pentru profitul brut, potrivit raportului.

"Profitul net pentru ultimele douăsprezece luni la nivel de grup a ajuns la 65,6 milioane lei, iar dacă va rămâne acolo la finalul anului va consemna un record pentru perioada de după 2017, pentru care avem date disponibile".

• "Segmentul de operare portuară al Transport Trade Services va continua, cel mai probabil, să aibă creşteri procentuale peste media grupului"

Transport Trade Services a avut o creştere trimestrială a profitului de 27,1%, până la 95,5 milioane lei, dinamică apărută chiar şi fără efectul de bază din trecut

"În lipsa efectului de bază faţă de anul 2022, veniturile şi profitul Transport Trade Services încep să aibă un ritm de creştere tot mai mic, dar încă la un nivel bun", se menţionează în raport.

Pe segmente, cea mai mare creştere a veniturilor a venit de la forwarding, care are şi cea mai mare pondere în veniturile totale, ajungând până la 248 milioane lei, acesta fiind urmat de segmentul de transport fluvial, cu o creştere de 17,5%, la 164,9 milioane lei şi de cel de operare portuară, cu o creştere de 64,5%, la 50,6 milioane lei.

"Segmentul de operare portuară va continua, cel mai probabil, să aibă creşteri procentuale peste media grupului, TTS extinzându-se recent în acest domeniu prin cumpărarea operatorului portuar Decirom, care a fost inclus in consolidare începând cu 1 august 2023", se arată în raport.

• Alro şi-a adâncit pierderea trimestrială în ciuda revenirii subvenţiilor

Alro Slatina a avut, proabil, cele mai slabe rezultate dintre cele analizate, producătorul de aluminiu adâncindu-şi pierderea trimestrială în ciuda revenirii subvenţiilor.

Veniturile din contractele cu clienţii şi costul bunurilor vândute au avut evoluţii divergente, veniturile scăzând cu 7,7%, la 682,8 milioane lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 9,6%, la 682,8 milioane lei. "Acest lucru a facut ca profitul brut să devină o pierdere brută de 78,2 milioane lei, comparativ cu un rezultat pozitiv de 45,6 milioane lei, în aceeaşi perioadă din 2022", se arată în raport.

Scăderea profitului brut până în teritoriul negativ are drept cauză şi modificarea în jos a estimărilor privind subvenţiile la care grupul are dreptul în baza schemei de subvenţionare a costurilor indirecte cu emisiile, se mai menţionează în raport.

"La finalul anului e greu de crezut ca ar putea fi evitată pierderea, ba chiar e posibil ca ea să urce şi mai sus decât este la nouă luni. Situatia nu este în întregime nouă, business-ul Alro fiind de-a lungul timpului expus fluctuaţiilor de pe pieţele internaţionale de mărfuri, care i-au adus ani cu profituri mari, dar şi alţii cu pierderi pe măsură", conform documentului.

• "Cel mai probabil a fost un punct de minim pentru Transelectrica"

Potrivit echipei de la Prime, dintre emitenţii cu rezultate slabe iese în evidenţă şi "tripleta" de companii de stat formată din Electrica (EL), Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN), primele două cu efecte de bază negative faţă de 2022, iar a treia cu o scădere de venit conjuncturală.

Electrica a avut o scădere a profitului trimestrial de 55,9%, la 312,7 milioane de lei, dar în lipsa efectului de bază rezultatele ar fi fost în creştere destul de mare, conform raportului.

În cazul Transelectrica rezultatul net a scăzut şi mai puternic, cu 88,5%, până la 44,9 milioane lei, în trimestrul al treilea 2022, rezultatele fiind afectate de trei efecte de bază negative, precum şi de o influenţă negativă a operaţiunilor zero-profit.

"Cel mai probabil a fost un punct de minim, în ultimul trimestru al anului fiind de aşteptat să vedem măcar o menţinere la un nivel apropiat de cel de anul trecut, dacă nu chiar o îmbunătăţire", conform raportului.

Pentru Romgaz şi Nuclearelectrica, rezultatele au rămas, în mare, în aceeaşi zonă cu cele de anul trecut.

În cazul producătorului de gaze au existat doi factori importanţi ce i-au influenţat performanţa financiară, ambii având la origine decizii ale statului. "Primul si cel mai important dintre aceşti factori a fost plafonarea preţului gazelor naturale, al cărei efect principal a fost scăderea drastică a cifrei de afaceri a grupului, la 1,91 miliarde lei, în trimestrul al treilea 2023 (-42,3%)", conform raportului.

Profitul ultimelor douăsprezece luni se menţine în zona de 2,5 miliarde lei, care pare a fi plafonul de profit pe care îl permite Statul, însă include un trimestru al patrulea 2022 slab, în care a fost înregistrată pentru prima dată contribuţia de "solidaritate", în valoare mai mare decât în trimestrele următoare. "Asadar, este posibil ca la finalul anului lucrurile să stea ceva mai bine, iar profitul net din 2023 să fie chiar mai mare decât cel de anul trecut", se arată în document.

Nuclearelectrica nu a putut beneficia de creşterea pretului mediu de vânzare din cauza impozitelor mai mari, conform Departamentului de Analiză al Prime.

"Perspectivele rămân neutre pentru finalul anului, fiind de aşteptat, pe de o parte, ca efectul contractelor bilaterale încheiate în trecut asupra preţului mediu să se dilueze tot mai mult, iar pe de altă parte ca şi impozitul pe venitul suplimentar să scadă faţă de nivelul din primele trei trimestre ale anului", se menţionează în document.

Digi Communications (DIGI) a fost afectată de creşterea cheltuielilor cu dobânzile, iar Aquila Part Prod Com (AQ) de rezultatele slabe ale unui segment de business cu pondere marginală în grup, conform raportului de analiză al Prime Transaction.