PRINTR-UN DOCUMENT ADRESAT MINIŞTRILOR DE FINANŢE ŞI GUVERNATORILOR BĂNCILOR CENTRALE DIN UE, Austria cere majorarea dobânzilor

Austria, ţară care deţine, acum, preşedinţia Consiliului UE, a cerut miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din blocul comunitar să discute o majorare a dobânzilor, cu prilejul reuniunilor prevăzute să aibă loc la Viena la finele acestei săptămâni, informează Reuters, conform Agerpres.

Guvernul austriac vrea să fie purtate discuţii pe tema "implicaţiilor majorării dobânzilor asupra stabilităţii financiare".

Într-un document consultat de agenţia de presă străină, Austria îi întreabă pe miniştrii de Finanţe şi pe guvernatorii băncilor centrale din blocul comunitar care se vor reuni vineri şi sâmbătă la Viena: "Sunteţi de acord că o normalizare a ratei dobânzilor, în sine, nu va genera probleme în sectorul financiar?"

Pe măsură ce inflaţia a crescut în zona euro, în ultimele luni, iar creşterea economică este solidă, BCE intenţionează să pună capăt programului de achiziţii de active la finele anului, însă dobânda de referinţă ar urma să rămână nemodificată timp de cel puţin un an.

Fără a sugera un anumit calendar pentru majorarea dobânzilor, preşedinţia austriacă a UE subliniază că, "în SUA, Rezerva Federală a început deja să majoreze dobânzile fără turbulenţe economice majore până acum".

Discuţiile miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din blocul comunitar vor fi ajutate de un document produs de centrul de reflexie CEPS, în care autorul Daniel Gros susţine că există puţine motive de îngrijorare cu privire la impactul normalizării politicii monetare asupra economiei reale. Documentul recunoaşte că există unele riscuri legate de o creştere bruscă a dobânzilor, în condiţiile în care debitorii puternic îndatoraţi ar putea să nu îşi poată rambursa datoriile.

România îşi va asuma, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului UE. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale UE la fiecare şase luni. În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul UE în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare, cu preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.