PROBLEMELE DSU ŞI PLAGIATUL CHESTORULUI BOGDAN DESPESCU Vela Ministerului de Interne prinde contur

Ministerul de Interne se confruntă, de mai mult timp, cu convulsii interne, care par fără sfârşit. Multe dintre problemele cu care se confruntă structurile din cadrul acestui minister au ieşit la iveală după schimbarea de guvern, iar, în primă fază, actualul şef al Internelor, Marcel Vela, a încercat să le rezolve pompieristic prin demiteri din func-ţii sau ameninţări cu restructurarea anumitor instituţii subordonate.

Privind bilanţul pe două luni al guvernării liberale, făcut public de membrii cabinetului Orban, la Interne, singurul lucru remarcabil este desecretizarea raportului privind intervenţia jandarmilor la mitingul de protest al Diasporei din 10 august 2018. În legătură cu acest fapt, ar mai fi de notat schimbarea din funcţie a unora dintre cei care au condus represiunea împotriva manifestanţilor paşnici.

Apoi a urmat demiterea unor şefi ai inspectoratelor judeţene, în condiţiile în care jumătate din inspectoratele din ţară au conducere interimară.

Peste toate, de la începutul mandatului de ministru al lui Marcel Vela tronează suspiciunile privind o eventuală înlăturare din funcţie a secretarului de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în contextul noilor informaţii privind intervenţia haotică a salvatorilor în tragedia de la Colectiv şi al restricţionării zborurilor elicopterelor SMURD.

În cazul elicopterelor, ministrul Vela a fost nemulţumit că, în cazul unei fetiţe aflate în comă, în judeţul Vâlcea, elicopterele SMURD nu au efectuat un zbor de noapte pentru a transporta copilul la spitalul necesar să efectueze intervenţia medicală. Amintim că, la sfârşitul anului trecut, în ultima videoconferinţă cu prefecţii, Marcel Vela i-a reproşat acest lucru secretarului de stat Raed Arafat, care s-a apărat spunând că nu are numărul de piloţi necesari pentru ca aceste aparate să zboare şi pe timp de noapte şi că elicopterele respective nu pot fi pilotate de oricine, ci de piloţi care au la activ, cel puţin 1000 de ore de zbor.

Explicaţiile lui Arafat nu au fost pe placul ministrului Marcel Vela care a declarat că un pilot cu 1000 de ore de zbor se formează în patru ani şi nu înţelege de ce secretarul de stat, în cei 12 ani şi şapte luni de când conduce Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă nu a reuşit să formeze profesional câţiva piloţi.

În cazul Arafat, Vela nu l-a demis pe secretarul de stat care se bucură încă de o anumită popularitate în rândurile celor care îl consideră pe actualul şef al DSU "părintele" SMURD-ului din ţara noastră. Minis-trul de resort a găsit singur soluţia pentru rezolvarea problemei privind lipsa zborurilor de noapte de către elicopterele SMURD şi a anunţat, ieri, că patru piloţi rezervişti au acceptat să revină în sistem şi să manevreze aceste aparate, până în momentul în care vor fi formaţi profesional piloţi tineri care să îi înlocuiască.

Marcel Vela a mai declarat că va propune "o iniţiativă normativă prin care toate oraşele şi municipiile din România să-şi amenajeze locuri de aterizare şi decolare" pentru aeronavele şi elicopterele SMURD şi că îşi doreşte ca la finalul acestui an "toată ţara să fie sub acoperirea SMURD în privinţa zborurilor de noapte".

Dacă această problemă legată de SMURD a fost rezolvată de ministrul Internelor, Marcel Vela s-a trezit, ieri, în mijlocul unui nou scandal, după ce în presă a apărut informaţia privitoare la plagiatul făcut de chestorul şef Bogdan Despescu, cel care a fost numit secretar de stat în minister în 29 noiembrie 2019.

Conform informaţiilor publicate de agenţiile de ştiri, Bogdan Despescu a plagiat cel puţin 157 de pagini din cele 345 ale tezei de doctorat susţinute în anul 2010 la Academia de Poliţie. Bogdan Despescu s-a înscris la doctorat în 2007, când ocupa funcţia de adjunct al şefului IPJ Buzău şi a obţinut titlul de doctor în iulie 2010. Coordonator i-a fost Ioan Dascălu, cel care - alături de Gabriel Oprea, fost vicepremier şi ministru de Interne, şi de Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliţie - a pus în 2002 bazele domeniului doctoral Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (OPSN). Titlul lucrării ştiinţifice care i-a adus lui Despescu distincţia de doctor în ştiinţe este "Criminalitatea în domeniul achiziţiilor publice".

În lucrarea sa, conform informaţiilor apărute în mass-media, Bogdan Despescu a folosit cel puţin patru surse bibliografice majore pentru a copia în teza de doctorat. De exemplu, dintr-o carte scrisă de un fost profesor de la Academia de Poliţie, Despescu a plagiat nu mai puţin de 77 de pagini.

Amintim că în plin scandal legat de tezele de doctorat plagiate susţinute la Academia de Poliţie, chestorul şef de poliţie Bogdan Despescu a dat în judecată, în martie 2018, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) pentru a obliga cele două instituţii să-i plătească sporul doctoral stabilit prin lege pentru persoanele care lucrează pentru statul român. În martie 2019, Despescu a câştigat definitiv procesul, iar IGPR a fost obligat de instanţă să îi achite spor doctoral pentru fiecare lună în parte începând cu martie 2015, actualizat cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.

În legătură cu informaţiile apărute ieri privind plagierea tezei de doctorat, chestorul şef Bogdan Despescu a declarat: "Pentru a avea o imagine obiectivă asupra corectitudinii întocmirii lucrării, vă indic câteva repere cu privire la unicitatea dar şi la importanţa lucrării: sunt singurul din România care a abordat într-o teză de doctorat, până în anul 2010, tematica criminalităţii în domeniul achiziţiilor publice. Cu alte cuvinte, nu aveam de unde să mă «inspir». Pe parcursul redactării lucrării am specificat toate sursele care mi-au servit la elaborarea acesteia, derulând un amplu proces de documentare. (...) Lucrarea mea, o spun cu toată modestia, a servit la îmbunătăţirea legislaţiei din România în materia achiziţiilor publice şi a eficientizat activitatea Poliţiei în combaterea criminalităţii economice. Resping ferm orice acuzaţie referitoare la un eventual plagiat în ceea ce mă priveşte!".

În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă plagiatul va fi confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Dacă instituţia respectivă va stabili că Despescu a plagiat, acesta va pierde titlul de doctor, va trebui să returneze sumele primite în ultimul an în baza acestui titlu şi ar trebui să demisioneze din funcţia de secretar de stat deţinută în cadrul Ministerului de Interne.