La vechii evrei, jubileul era o sărbătoare care avea loc la un interval de 50 de ani, marcată prin iertarea datoriilor şi eliberarea sclavilor.
Jubileul apare şi în lista prognozelor scandaloase de la Saxo Bank pentru 2019. Analiştii băncii daneze de investiţii scriu că iertarea datoriilor a fost un fenomen comun în Europa până în anii "30. "În perioada interbelică, jubileele s-au ţinut lanţ în Europa şi au ajuns până la 50% din PIB în Franţa, 36% din PIB în Italia şi 24% din PIB în Marea Britanie", scrie Christopher Dembik, şeful direcţiei de analiză macro a băncii.
Cum ar arăta repetarea istoriei? În condiţiile în care nu mai poate fi negat nivelul nesustenabil al datoriilor, pe fondul revoltelor populiste şi a creşterii dobânzilor, autorităţile europene vor începe să dezbată soluţiile pentru noua criză.
O contagiune "amorsată" în Italia va afecta grav sistemul bancar european, în condiţiile intrării UE în recesiune, iar operaţiunile de lichiditate ale BCE nu vor fi suficiente când fenomenul contagiunii va atinge Franţa, iar "autorităţile europene vor înţelege că UE se confruntă cu abisul".
Soluţia? Monetizarea pe scară largă a datoriilor, în condiţiile în care mandatul BCE va fi revizuit astfel încât să permită acoperirea prin tipărire a datoriilor suverane care depăşesc 50% din PIB şi garantarea restului datoriilor prin lansarea unor obligaţiuni comune pentru ţările din zona euro.
În plus, se va adopta o nouă regulă fiscală care permite comasarea deficitelor bugetare din zona euro până la pragul de 3% din PIB şi evaluarea periodică a depăşirilor acestui nivel.
Steen Jakobsen, economistul şef al băncii, a deschis seria prognozelor printr-un comentariu în care arată că "o lume care funcţionează în virtutea inerţiei trebuie să se trezească şi să aplice reforme nu pentru că doreşte acest lucru, ci pentru că trebuie". "Sunt uimit de lipsa de responsabilitate din societate, atât la nivel politic, al corporaţiilor, dar şi la nivel individual", scrie Jakobsen.
Oare nu tocmai această "evaporare" a responsabilităţii a condus şi la dispariţia "spaţiului pentru reforme", creat de BCE prin pornirea tiparniţei şi dobânzile zero din ultimii ani? Nu ar fi trebuit ca autorităţile europene să realizeze dimensiunea problemei şi să treacă la aplicarea reformelor structurale, pe fondul unei transparenţe totale în faţa cetăţenilor, care, mai mult ca sigur, ar fi înţeles acest lucru?
Nu, pentru că agenda politicienilor a fost alta, iar "pălmaşii" trebuie să accepte "directivele" de sus, la fel cum nu aveau de ales nici "europenii" din Evul Mediu. Aceasta este adevărată faţă a "evoluţiei civilizaţiei" din Europa.
Din păcate pentru "intelectualii idioţi" care "dictează" mersul Europei, realitatea poate fi "coafată" doar pentru scurt timp şi are prostul obicei de a arunca la pământ toate iluziile vândute "alegătorilor".
Acesta este şi motivul pentru care Jakobsen scrie că "anul 2019 va marca ieşirea din această mentalitate şi vom începe să plătim pentru că ne-am abătut de la cale", deoarece "toate eforturile de tipărire din 2008 până acum nu au făcut decât să adâncească groapa datoriilor".
După ce au pus jubileul datoriilor din UE pe primul loc în lista prognozelor scandaloase, capacitatea de a uimi a analiştilor de la Saxo Bank ar părea, la prima vedere, că şi-a atins apogeul.
Nici pe departe. Urmează prognoza preluării Tesla de către Apple, la un preţ de 520 de dolari pe acţiune, în condiţiile în care sursele de creştere ale vânzărilor de iPhone s-au epuizat. Această achiziţie ar permite companiei Tesla să construiască mai multe giga-fabrici pentru producţia bateriilor în Europa şi China şi să "domine viitorul industriei auto".
A treia prognoză se află cel puţin la nivelul jubileului datoriilor din UE, arătând că preşedintele Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, va fi concediat de preşedintele Trump, în condiţiile în care menţinerea tendinţei de normalizare a dobânzilor va conduce la declinul accentuat al economiei şi burselor în T1 2019.
În locul său va fi numit Neel Kashkari, actualul preşedinte al Federal Reserve Bank of Minnesota, un adept al dobânzilor scăzute.
John Hardy, directorul de strategie valutară de la Saxo Bank, scrie că numirea lui Kashkari va permite lui Donald Trump să câştige în nou mandat la Casa Albă în 2020, în condiţiile lansării unei linii de credit de 5 trilioane de dolari pentru cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale destinate finanţării programelor de infrastructură.
"Inflaţia va ajunge la 6%, va fi raportată la 3%, iar dobânda de politică monetară va rămâne la 1%", descrie Hardy noile condiţii de represiune financiară.
Această prognoză scandaloasă ar fi fost, probabil, suficientă, însă economiştii de la Saxo Bank nu se opresc aici.
Respingerea acordului pentru ieşirea Marii Britanii din UE de către Parlamentul de la Londra va conduce la demisia premierului Theresa May, urmată de alegeri anticipate, al căror rezultat va fi numirea lui Jeremy Corbyn în funcţia de prim-ministru.
Programul socialist radical al acestuia va fi marcat de naţionalizarea căilor ferate, a companiilor de utilităţi şi introducerea venitului minim garantat pentru toţi cetăţenii, un program finanţat şi prin forţarea Băncii Angliei de a aplica "relaxarea cantitativă populară".
Printre consecinţele acestei "revoluţii" se vor afla creşterea accelerată a inflaţiei şi declinul accentuat al lirei sterline, până la paritate cu dolarul american.
O prognoză mai puţin scandaloasă o reprezintă criza creditării la nivelul companiilor nefinanciare, care va împinge în insolvenţă General Electric, iar în această "spirală" a datoriilor vor fi atrase şi companii ale "noii economii", cum este Netflix.
La celălalt capăt al lumii, în Australia, implozia bulei imobiliare, pe fondul unei creşteri cu 6.556% a preţurilor caselor din 1961, va forţa banca centrală să introducă un program de relaxare cantitativă pentru a contracara prima recesiune din ultimii 27 de ani şi prăbuşirea consumului. De asemenea, banca centrală a Australiei va fi nevoită să "salveze", prin naţionalizare, principalele instituţii financiare, grav afectate de scăderea cu 50% a preţurilor de pe piaţa imobiliară.
Din lista prognozelor scandaloase, Steen Jakobsen şi-a "rezervat" analiza recesiunii din Germania. În opinia sa, criza politică din ţară şi dependenţa economiei de sectorul auto, care a rămas semnificativ în urma tendinţelor tehnologice globale, va conduce la intrarea în recesiune a celei mai mari economii din zona euro cel mai târziu în T3 2019.
"Când Merkel a vizitat China în luna mai a acestui an, a fost uimită de facilităţile de producţie pe care le-a văzut şi a cerut ajutorul chinezilor pentru a accelera adaptarea lor la nivelul industriei auto din Germania", scrie economistul şef de la Saxo Bank.
Cu o prognoză mai puţin obişnuită vine, din nou, John Hardy. De această dată este vorba despre o explozie solară, pe fondul minimului activităţii solare din acest ciclu, care poate scoate din funcţiune majoritatea sateliţilor şi afecta grav reţelele electrice. Pagubele sunt estimate la circa 2 trilioane de dolari.
Schimbările climatice sunt subiect şi al penultimei prognoze scandaloase. După cum scriu analiştii de la Saxo Bank, variaţiile extreme ale temperaturilor şi vara toridă din Europa vor conduce la alarmarea autorităţilor, care vor lansa o taxă globală pentru transporturi, calculată în funcţie de greutatea încărcăturii şi emisiunile de dioxid de carbon.
Noua taxă va avea, desigur, consecinţe deosebit de grave asupra companiilor aeriene, turismului şi transportului maritim de mărfuri, iar creşterea economică va înregistra o încetinire severă.
În finalul exerciţiului de prognoză de la Saxo Bank se află o schimbare majoră a modului de evaluare a performanţei economice. "FMI şi Banca Mondială vor anunţa intenţia de renunţare la Produsul Intern Brut ca măsură a performanţei economice", scriu analiştii de la Saxo Bank, deoarece indicatorul nu include impactul asupra mediului. Accentul se va pune asupra productivităţii.
"Această decizie fără precedent simbolizează tranziţia către o altă eră de la era dominată de băncile centrale, caracterizată prin colapsul productivităţii globale de la declanşarea crizei financiare globale", este concluzia analiştilor de la Saxo Bank.
Poate că aceasta este, de fapt, cea mai scandaloasă prognoză. Oare este posibilă ieşirea economiei globale de sub dominaţia băncilor centrale?
Deşi nu reprezintă prognoze oficiale ale băncii de investiţii daneze, mai multe "prognoze scandaloase" pentru 2018 au fost foarte aproape de realitate.
Federal Reserve nu şi-a pierdut încă independenţa, dar este aproape, în timp ce Bitcoin s-a prăbuşit, chiar dacă nu a atins limitele intervalului 1.000 - 60.000 de dolari prognozat la sfârşitul anului trecut.
Analiştii de la Saxo Bank au "ghicit" şi adâncirea divergenţelor din Europa, precum şi revenirea puternică a "stângii" populiste, fenomen înregistrat nu doar la alegerile parlamentare din Statele Unite.
Poate că prognozele Saxo Bank pentru 2019 sunt mai scandaloase ca de obicei, însă mai au mult până să atingă nivelul scandalos al realităţii de astăzi, pe care autorităţile nu încetează să o promoveze ca pe "cea mai bună dintre lumile posibile".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2018, 09:41)
Hai sa mai facem o prognoza "scandaloasa" : Negocierea noului buget al UE va duce la o lupta pe fata intre tarile net contributoare si tarile iliberale. Lupta va avea ca rezultat renegocierea Tratatului UE in sensul in care deciziile grele , "dureroase" ( cum ar fi izolarea unei tari in cadrul UE ) sa se poata lua cu 2 treimi din voturi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.12.2018, 11:29)
Wow! vor fi munti de mamaliga si rauri de lapte si in Marea Britanie!