English
Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un proiect legislativ conform căruia Banca Naţională a României (BNR) şi Autoritatea de de Supraveghere Financiară (ASF) vor urmări punerea în aplicare a Regulamentului european privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii.
Potrivit proiectului de lege aprobat astăzi, Banca Naţională a României urmăreşte respectarea Regulamentului de către contrapărţile financiare de tipul instituţiilor de credit.
Pentru celelalte categorii de contrapărţi financiare, din sectorul valorilor mobiliare, asigurărilor/reasigurărilor, pensiilor ocupaţionale şi al fondurilor de investiţii alternative, dar şi pentru contrapărţile nefinanciare, responsabilitatea de a urmări respectarea Regulamentului îi revine Autorităţii de Supraveghere Financiară, menţionează Guvernul, într-un comunicat de presă.
Actul normativ stabileşte totodată un regim unitar de măsuri şi sancţiuni în cazul nerespectării dispoziţiilor Regulamentului UE nr. 648/2012.
Conform proiectului legislativ, în exercitarea competenţelor stabilite, BNR şi ASF pot emite reglementări pentru a asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Regulamentului, a standardelor tehnice de reglementare sau de aplicare adoptate de Comisia Europeană în baza competenţelor conferite acesteia şi, după caz, a ghidurilor sau recomandărilor emise de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe. Reglementările astfel emise vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
De asemenea, cele două autorităţi pot solicita şi procesa orice date şi informaţii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal, în cazul operaţiunilor care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului. Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, se arată în comunicat.
Banca Naţională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, dispun măsurile necesare şi/sau aplică sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale dispoziţiilor regulamentului.
Executivul precizează: "Măsurile şi sancţiunile dispuse de autoritatea competentă trebuie să fie eficiente, proporţionale cu faptele şi deficienţele constatate şi să aibă efect de descurajare. O particularitate a regimului de sancţiuni aprobat, care rezultă din dispoziţiile Regulamentului, constă în publicarea sancţiunilor aplicate, cu excepţia cazurilor în care divulgarea informaţiilor ar pune în pericol pieţele financiare sau ar cauza daune disproporţionate părţilor implicate".
Pentru nerespectarea dispoziţiilor Regulamentului european nr. 648/2012, BNR, respectiv, ASF pot dispune avertisment scris sau avertisment public prin care se indică persoana fizică sau juridică responsabilă cu fapta.
Executivul mai arată: "Amenzile aplicabile sunt de până la 10% din valoarea totală netă a cifrei de afaceri realizată în exerciţiul financiar precedent, în cazul persoanelor juridice, sau până la echivalentul în lei a 5 milioane de euro, calculat la cursul de schimb din data intrării în vigoare a legii, în cazul persoanelor fizice. Actele de aplicare a amenzii constituie titluri executorii, iar aplicarea sancţiunilor nu înlătură răspunderea civilă sau penală, după caz. Alte sancţiuni administrative prevăzute în proiectul de lege sunt amendă de până la de două ori valoarea beneficiului obţinut prin săvârşirea faptei, dacă acesta poate fi determinat, sau retragerea aprobării, autorizării ori validării, după caz, acordate persoanelor fizice în scopul exercitării atribuţiilor lor. În cazul constatării săvârşirii a două sau mai multe fapte sancţionabile se aplică sancţiunea cea mai mare, majorată cu până la 50%, după caz".
Amenzile dispuse de Banca Naţională a României se fac venit la bugetul de stat. În cazul amenzilor dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, sumele provenite din amenzile aplicate se fac venit la bugetul de stat în cotă de 50%, diferenţa constituindu-se în venit la bugetul autorităţii, menţionează comunicatul. Ambele autorităţi întocmesc anual rapoarte de evaluare a eficacităţii sancţiunilor aplicate, pe care le transmit Ministerului Finanţelor Publice până la data de 31 martie a anului următor, în vederea publicării unui raport de evaluare naţional. Informaţiile cuprinse în raportul de evaluare la nivel naţional dat publicităţii nu vor conţine date cu caracter personal. Actele prin care se dispun măsuri sau se aplică sancţiuni sunt emise de guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, respectiv de către Consiliul, preşedintele sau vicepreşedinţii Autorităţii de Supraveghere Financiară, conform deciziilor interne ale autorităţii. Aceste acte pot fi contestate în condiţiile legilor în vigoare.
Proiectul de lege aprobat astăzi de Guvern asigură transpunerea modificărilor aduse Directivei 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare prin articolul 87 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, pentru protecţia drepturilor operatorilor de sisteme care furnizează garanţii altor operatori de sisteme în cazul în care aceştia din urmă fac obiectul unor proceduri de insolvenţă. În aceste condiţii, proiectul de lege prevede, de asemenea, completarea corespunzătoare a art. 9 al Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, prin care s-a asigurat transpunerea Directivei în cauză.
Regulamentul privind infrastructura pieţei europene (cunoscut sub denumirea de "EMIR") stipulează normele referitoare la contractele derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii, conform angajamentelor G20 adoptate în Pittsburgh în septembrie 2009. Obiectivul EMIR este atingerea obiectivelor generale de reglementare pentru atenuarea riscului sistemic, îmbunătăţirea transparenţei pe piaţa contractelor derivate extrabursiere şi menţinerea stabilităţii financiare.
Pentru a creşte transparenţa pe piaţa derivatelor extrabursiere, Regulamentul UE stabileşte că toate informaţiile privind contractele derivate europene trebuie raportate registrelor centrale de tranzacţii şi puse la dispoziţia autorităţilor de supraveghere, inclusiv Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (AEVMP).
Pentru a atenua riscul de contraparte, Regulamentul stabileşte obligaţii stricte organizaţionale, de conduită în afaceri şi prudenţiale pentru contrapărţile centrale (CPC). Contractele derivate standard trebuie compensate prin CPC.
Pentru a reduce riscul operaţional, Regulamentul solicită obligaţia utilizării mijloacelor electronice pentru confirmarea promptă a termenilor contractelor instrumentelor financiare derivate extrabursiere.
Obligaţiile de compensare şi raportare se aplică:
- instituţiilor financiare, de exemplu, băncile şi companiile de asigurări;
- instituţiilor non-financiare, de exemplu, societăţile din domeniul energetic şi companiile aeriene, care deţin poziţii importante pe instrumentele derivate extrabursiere.
AEVMP este responsabilă pentru identificarea contractelor care ar trebui să facă obiectul obligaţiei de compensare, şi anume acelea care sunt standardizate şi trebuie să fie supuse CPC. AEVMP supraveghează şi registrele centrale. Comisia Europeană a adoptat un număr de măsuri, inclusiv standarde tehnice bazate pe proiecte ale AEVMP pentru punerea în aplicare a termenelor Regulamentului. Standardele tehnice, elaborate de AEVMP, acoperă o serie de teme, de exemplu, cerinţele de capital ale CPC şi datele minime care trebuie raportate registrelor centrale. De asemenea, Comisia a adoptat decizii privind "echivalenţa" pentru regimurile de reglementare ale CPC în anumite ţări din afara UE.
În august 2015, Comisia a adoptat un regulament delegat care stabileşte că unele clase de instrumente financiare derivate extrabursiere pe rata dobânzii sunt compensate prin contrapărţi centrale. Acesta vizează swapurile pe rată denominate în euro, în lire sterline, în yeni japonezi sau în dolari SUA care au anumite caracteristici, inclusiv:
- indicele utilizat ca referinţă pentru instrumentul derivat;
- scadenţa acestuia şi
- tipul (adică suma nominală utilizată pentru calcularea plăţilor efectuate pe baza instrumentului derivat).
În 5 iunie 2015, Comisia Europeană a adoptat un regulament delegat în conformitate cu articolul 85 alineatul (2) din EMIR. Acesta prelungeşte exceptarea temporară de la cerinţele de compensare centrală pentru sistemele de pensii (SP) până la 16 august 2017. Conform prevederilor actuale, SP - care includ toate categoriile de fonduri de pensii - ar trebui să procure numerar pentru compensarea centrală. Dat fiind faptul că SP nu deţin nici sume semnificative în numerar, nici active foarte lichide, impunerea unei asemenea cerinţe le-ar impune acestor sisteme să aducă modificări foarte ample şi costisitoare modelului de afaceri propriu, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, veniturile pensionarilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
