PROIECT DUBIOS PENTRU BUGETUL PRIVATIZĂRILOR Ministerul Transporturilor vrea să dea consultanţilor 70% din ce va încasa din privatizări

Ministerul Transporturilor estimează că va obţine, în acest an, venituri de 14,6 milioane lei din vânzarea unor participaţii de câte 5% din şapte companii din portofoliu, urmând să cheltuiască toţi banii, cea mai mare parte (70%) mergând către diverşi consultanţi, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului.

Unii analişti spun că este de neconceput ca statul să îşi vândă din participaţii fără să obţină nimic, respectiv să dea consultanţilor sume atât de mari, precizând că, în aceste condiţii, tranzacţiile nu fac sens.

Ministerul se justifică spunând că proiectul contribuie la diminuarea implicării statului în economie.

Unii sunt de părere că societăţile din portofoliul Transporturilor nu sunt pregătite pentru listare şi, oricum, vânzarea unor pachete de numai 5% nu este de interes pentru investitori.

Unii chiar s-au întrebat dacă proiectul de buget al MT nu se referă cumva la reţinerea la Minister a unei cote din încasările din privatizări pentru acoperirea cheltuielilor aferente, restul fiind destinat bugetului de stat. Însă, documentul citat se referă clar la "modificări ale veniturilor bugetare plus /minus, pentru buget de stat şi bugete locale", adică, în total, statul ar urma să încaseze numai 14,6 milioane de lei din aceste privatizări.

Ministerul Transporturilor a inclus în proiectul de buget 8 milioane lei pentru cheltuieli legate de plata onorariilor către consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatură şi pentru pregătirea şi realizarea privatizării, respectiv de 2 milioane lei pentru rapoarte de evaluare, expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti sau documentaţii în vederea obţinerii avizului de mediu.

"La capitolul «Reclamă şi publicitate» s-a estimat o valoare de 500.000 lei care are în vedere necesitatea efectuării publicităţii prevăzută de legislaţia în vigoare, în cadrul proceselor de privatizare, respectiv anunţuri pentru derularea ofertelor publice de vânzare de acţiuni pe BVB, pentru cele 7 societăţi comerciale ce urmează să fie listate pe piaţa de capital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare", se mai arată în nota de fundamentare.

La capitolele "Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii" şi "Alte drepturi salariale în bani" s-au estimat valori de 85.000 lei, respectiv de 725.000 lei, care includ funcţionarea pe parcursul anului 2015 a două comisii de privatizare, pentru Tarom şi CFR Marfă.

Temeiul legal al constituirii acestor sume este dat de prevederile HG 862/ 2011, pentru Tarom, şi HG 46/ 2013 pentru CFR Marfă, potrivit Mediafax.

Pentru Tarom funcţionează o comisie de privatizare şi un secretariat aferent, formate din câte şapte membri, care beneficiază, până la sfârşitul lunii aferente datei transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor de câte o indemnizaţie lunară până la nivelul de 2.500 lei brut.

În mod similar, pentru CFR Marfă funcţionează o comisie de privatizare formată din nouă membri, dintre care un reprezentant de la Ministerul Finanţelor Publice şi unul de la Ministerul Apărării Naţionale, precum şi un secretariat aferent, format din cinci membri, care va beneficia de o indemnizaţie de până la 3.000 lei brut.

Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat.

În conformitate cu prevederile Legii 247/2005, Ministerul Transporturilor avea obligaţia să finalizeze până la 31 decembrie 2014 admiterea la tranzacţionare la BVB a acţiunilor Aeroporturi Bucureşti, Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa, Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia, Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

La finele anului trecut, instituţia a solicitat, printr-un proiect de lege, prorogarea termenului de finalizare a procedurilor de listare până la 30 iunie 2016.

Surse din piaţă spun, însă, că, din portofoliul Transporturilor, doar Aeroporturi Bucureşti ar putea să ia în considerare listarea.

La începutul anului, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, a declarat că este foarte puţin probabil să urmeze vreo listare în acest an, primul an după 2013 şi 2014 în care nu apar listări ale marilor companii la Bursă.

Reprezentantul FP a reamintit că trei companii din portofoliul Fondului sunt candidaţi buni pentru oferte publice iniţiale, respectiv Administraţia Porturilor Maritime (Portul Constanţa), Aeroporturile Bucureşti şi Salrom.

Piaţa nu mai pune mare preţ pe promisiunile de listare ale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care primele proceduri de listare au fost începute în 2007, cu intenţia să fie finalizate până la finele anului 2008. Atunci, prospectele de listare chiar au fost aprobate de fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare, însă nici una dintre societăţi nu a ajuns la Bursa de Valori Bucureşti.

Guvernul a decis în iunie 2010 ca procesul să fie îngheţat până la sfârşitul anului 2012, apreciind că valoarea acţiunilor care ar fi urmat să fie tranzacţionate poate fi redusă de criza financiară.

Ministerul Transporturilor a reluat procedurile la începutul lui 2013 şi estima venituri de minim 11,4 milioane lei în 2014 prin listarea a 5% din acţiunile celor şapte companii.