PROIECTUL PRIVIND ARESTAREA ÎN DOSARE DE CORUPŢIE DNA:"Modificările ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie"

Actualizare 16:38

Direcţia Naţională Anticorupţie atrage atenţia că principalele modificări avute în vedere de Proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat conţin aspecte ce ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie, arată un comunicat remis azi redacţiei.

Primul aspect sesizat de procurorii anticorupţie se referă la introducerea unei noi măsuri preventive sub forma arestului sever: "DNA consideră că nu se justifică introducerea unei măsuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă.

Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere că acesta este temeiul reţinut de judecători în majoritatea dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală. În condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică. Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare.

În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care să le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare şi a prob a probelor administrate".

Al doilea aspect sesizat de DNA se referă la infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală, pentru care nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului: "DNA consideră că, în acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacităţii investigative a DNA. Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată lua legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa".

Al treilea aspect sesizat de Direcţia Naţională Anticorupţie se referă la reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile: "DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea), situaţie în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului".

DNA mai arată că se introduc dispoziţii cu privire la încătuşarea inculpaţilor arestaţi: "Aceste dispoziţii sunt reglementate de legea executării pedepselor şi de regulamentele interne ale locurilor de deţinere şi nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfăşurarea procesului penal, nu condiţiile din locurile de deţinere, modul de executare a pedepselor şi alte asemenea aspecte".

(Alexandru Costea)

----------

Actualizare 14:50 Propunerea lui Şerban Nicolae a fost amânată de Comisia juridică din Senat

Comisia juridică de la Senat a decis marţi să amâne până la următoarea şedinţa proiectul de lege propus de senatorul Şerban Nicolae privind modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

Senatorul a precizat că aşteaptă, în urma unei solicitări, un punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii.

(Elena Deacu)

---

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, ieri, că propunerea sa de modificare a Codului de procedură penală nu a fost făcută doar pentru demnitari, ci pentru orice cetăţean, şi că a eliminat corupţia dintre infracţiunile pentru care se poate dispune arestarea, pentru că aceasta se pedepseşte cu închisoarea, relatează mass media.

Politicianul a afirmat: "N-are nicio legătură cu parlamentarii. Textul pe care eu îl propun este aplicat, în egală măsură, în cazul în care el va deveni lege, şi unuia care a furat o găină, şi unui ministru care a comis un act de corupţie în exercitarea funcţiei şi oricărei alte persoane".

Întrebat de ce a eliminat corupţia dintre infracţiunile pentru care poate fi dispus arestul, senatorul a răspuns că aceasta este o faptă ce se pedepseşte cu închisoarea, nu cu arestul preventiv.

Şerban Nicolae a explicat: "Din punctul meu de vedere, pericolul concret pentru ordinea publică nu este dat de gravitatea faptei. Gravitatea faptei duce la angajarea răspunderii prin pedeapsă. Arestarea preventivă nu este o pedeapsă. Eu aş aştepta ca lumea să înţeleagă că arestarea preventivă este o măsură preventivă, care ar urma să prevină ceva. Dacă cineva a comis o faptă de corupţie, va fi pedepsit cu închisoare, şi nu cu arestarea preventivă".

Chestionat cum poate proiectul său legislativ să protejeze o anchetă penală de posibile tenative de distrugere de probe, de influenţare a martorilor sau a actului de justiţie din partea unor inculpaţi, Nicolae a replicat că toată plaja de infracţiuni ce vizează influenţarea actului de justiţie este sancţionată şi în prezent de normele penale, la fel ca în proiectul lui legislativ.

"Tot ceea ce am propus priveşte orice cetăţean al României. Faptul că cineva le ancorează în zona demnitarilor ţine mai degrabă de o zonă de cancan. Ar fi mai simplu dacă s-ar citi proiectul de lege", a încheiat Nicolae.

Comisia juridică a Senatului va discuta, astăzi, o propunere de modificare a Codului de procedură penală, inţiată de Şerban Nicolae şi aflat în consultare publică din ianuarie.

Iniţiativa de act normativ prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, arestarea preventivă urmând să fie făcută în doar două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate şi doar pentru fapte grave.

Arestul sever ar urma să poată fi dispus doar dacă inculpatul a comis "o infracţiune intenţionată contra vieţii, prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea altei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ori mai mare şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică", fiind eliminată infracţiunea de corupţie, care figurează, în prezent, alături de cele enumerate şi în proiectul lui Nicolae, printre faptele pentru care poate fi dispus arestul preventiv.

Proiectul mai stipulează că inculpatul faţă de care a fost dispusă o măsură preventivă nu va fi încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia persoanelor cercetate pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, mai arată proiectul legislativ.