Proiectul privind reducerea pensiilor magistraţilor, criticat de Asociaţia Europeană a Judecătorilor

Proiectul de lege aflat în Parlament privind pensiile magistraţilor modifică în mod dramatic şi negativ procedura, condiţiile de acordare şi cuantumul acestor venituri, iar acest lucru reprezintă o ameninţare la adresa independenţei sistemului judiciar şi a statului de drept, arată Asociaţia Europeană a Judecătorilor (EAJ) într-o rezoluţie adoptată în unanimitate de 37 de asociaţii ale magistraţilor de pe continent. EAJ solicită în rezoluţia respectivă autorităţilor române să se abţină de la punerea în practică a unor astfel de propuneri.

Rezoluţia a fost adoptată în cadrul Reuniunii Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) - Grup regional al Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ) - care a avut loc la Atena, la Reuniune fiind prezent şi preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ), Jose Igreja Matos.

Rezoluţia respectivă a fost redactată şi votată în urma scrisorii deschise trimisă către EAJ de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care este membru al asociaţiei europene, scrisoare în care a prezentat propunerile proiectului de lege, comparativ cu principiile europene ce guvernează statutul judecătorilor. În cadrul reuniunii de la Atena, AMR şi-a susţinut punctul de vedere şi a cerut Asociaţiei Europene a Judecătorilor adoptarea unui document prin care să solicite autorităţilor române să nu pună în practică proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

În documentul înaintat către EAJ, AMR a arătat că noile legi ale Justiţiei au intrat în vigoare la 16.12.2022, cu menţiunea că, după dezbateri în cele două Camere ale Parlamentului, au fost votate prevederi similare celor din legea anterioară (din anul 2004), referitor la pensia de serviciu a magistraţilor. Însă, după numai trei zile de la intrarea în vigoare a noilor legi, s-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii proiectul legii privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, prin care se modifică acut procedura, condiţiile de acordare şi cuantumul pensiei de serviciu. Faptul că acest proiect de lege pune serioase probleme de neconstituţionalitate rezultă atât în Avizul Consiliului Legislativ din 28.12.2022, cât şi din Adresa Ministerului Justiţiei din 23.12.2022, transmisă Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Reprezentanţii AMR au susţinut că înregistrarea la Senat a proiectului Legii privind modificarea pensiilor de serviciu (L4/2023) a constituit un element de instabilitate, prin raportare la "speranţa legitimă", concretizată în principiul propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii, şi că această instabilitate a determinat un val de pensionări ce afectează serios sistemul judiciar. Potrivit autorilor documentului citat, gravitatea situaţiei este probată prin faptul că, dacă în perioada iulie 2019-ianuarie 2023, adică în decursul a 43 de luni, au fost eliberaţi din funcţie, prin pensionare, 654 de magistraţi, în doar 3 luni după înregistrarea proiectului de lege la Senat au depus cereri de pensionare 335 magistraţi, iar valul de pensionări continuă să se amplifice.

Amintim că în 30 mai 2023, mai multe asociaţii ale magistraţilor au arătat că modificarea pensiilor din magistratură echivalează cu "sinuciderea asistată" a unui sistem aflat deja în cea mai gravă criză de personal. Potrivit reprezentanţilor magistraţilor din ţara noastră, instanţele sunt depopulate, în prezent 1.129 de posturi de judecător fiind vacante, unele dintre instanţe desfăşurându-şi activitatea cu mai mult de jumătate din personal lipsă, şi tot surplusul de dosare este gestionat prin eforturi suplimentare de către judecătorii care încă sunt în activitate. De aceea, ei susţin că toate consecinţele suprasolicitării şi aglomerării cu dosare, ce se soldează cu creşterea termenelor de soluţionare a cauzelor şi cu scăderea calităţii actului de justiţie, vor fi, în final, suportate de cetăţenii români.