Protest faţă de proiectul deschiderii la Belgrad a unui hotel Trump într-un edificiu distrus de NATO în 1999

Mii de sârbi au protestat luni la Belgrad împotriva deciziei guvernului de a-i oferi ginerelui preşedintelui american Donald Trump o clădire istorică distrusă de NATO în 1999 pentru a construi un hotel de lux, informează EFE, care afirmă cele ce urmează.

'Aceasta nu este doar o luptă pentru o clădire, este o luptă pentru a ne păstra istoria, identitatea şi dreptul la patrimoniu cultural', au denunţat pe reţelele de socializare reprezentanţii studenţilor Universităţii din Belgrad, care conduc de luni de zile proteste în care acuză guvernul de corupţie şi autoritarism.

Guvernul sârb a semnat un acord cu Affinity Global Development, o companie la care este coproprietar Jared Kushner, ginerele preşedintelui Trump, pentru a transforma fostul sediu al Statului Major într-un complex care include un hotel marca Trump şi 1.500 de apartamente de lux.

Costul proiectului imobiliar din centrul capitalei Belgrad este de 500 de milioane de euro.

În noiembrie anul trecut, înainte de semnarea contractului, guvernul a retras pentru această clădire statutul de bun cultural.

Edificiul a fost distrus în bombardamentele pe care NATO le-a lansat în urmă cu 26 de ani pentru a opri represiunea liderului sârb de atunci, Slobodan Milosevic, împotriva provinciei Kosovo. Statele Unite au condus aceste bombardamente aeriene în care se estimează că au fost ucişi aproximativ 500 de civili sârbi.

Unii experţi cred că această decizie a încălcat legislaţia de protecţie a bunurilor culturale.

Cunoscut sub numele de 'Statul Major', acesta este un complex format din multe clădiri create de renumitul arhitect sârb Nikola Dobrovic între 1956 şi 1965 şi este considerat o bijuterie a modernismului arhitectural.

Complexul a fost inclus în lista celor mai periclitate 14 obiecte de patrimoniu cultural din Europa de către organizaţia Evropa Nostra, a relatat postul de televiziune N1.

În fiecare an, pe 24 martie, sârbii îşi amintesc de începutul operaţiunii NATO care a durat aproape trei luni şi care a dus la retragerea forţelor sârbe din Kosovo şi, în cele din urmă, la căderea regimului Milosevic, potrivit sursei citate.

În 2008, Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa, pe care Serbia încă nu o recunoaşte.

Preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, a mulţumit luni NATO pentru operaţiunea de protejare a poporului kosovar de 'regimul genocidar al Serbiei'.