PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL KREMLINULUI: "Ţările neprietenoase la adresa Rusiei au devenit ţări ostile"

• Jens Stoltenberg: "Rezervele Turciei privind aderarea Finlandei şi Suediei la NATO trebuie luate în considerare"

Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi numite de acum ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax.

"Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a spus Peskov, prezent la conferinţa educaţională "Noi Orizonturi", recunoscând astfel că aşa-numita "operaţiune militară specială" în Ucraina este un război, notează EFE.

Peskov a menţionat că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment, conform Agerpres.

"Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative", a declarat Peskov, adăugând: "Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic. Le numim în continuare într-un mod blând drept state «neprietenoase». Dar aş spune că deja acestea sunt state «ostile» pentru că ceea ce fac ele este război. Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi. Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim".

Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii".

Moscova consideră "neprietenoase" toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi ţările membre ale Uniunii Europene.

În opinia lui Peskov, Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea să înlocuim importurile", a asigurat Peskov.

• Jens Stoltenberg, NATO: "Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA, conform Agerpres.

"Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea", a scris Stoltenberg pe Twitter, după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. "Suntem uniţi în acest moment istoric", a adăugat oficialul NATO.

Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei. El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină "organizaţii teroriste", printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.

• Josep Borrell: "Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar întări UE"

Potenţiala aderare la NATO a Suediei şi Finlandei "ar întări" Uniunea Europeană, a declarat ieri şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, la o reuniune a miniştrilor Apărării din UE la Bruxelles, relatează DPA.

Intrarea celor două state nordice în Alianţa Nord-Atlantică ar spori de asemenea "capacitatea de reacţie" a UE la ameninţări de-a lungul graniţei sale, a spus Borrell la sosirea la reuniune, notează Agerpres.

Potrivit lui Borrell, potenţiala extindere a NATO este opusul a ceea ce şi-a dorit să obţină preşedintele rus Vladimir Putin prin invazia din Ucraina. Liderul de la Kremlin "a încercat să oprească dezvoltarea NATO de-a lungul graniţelor Rusiei", a spus şeful diplomaţiei europene.

Borrell şi-a mai exprimat speranţa că NATO "va putea să depăşească" obiecţiile Turciei la aderarea Suediei şi Finlandei.

• Austria nu intenţionează să adere la NATO

În contextul anunţului recent al candidaturilor Finlandei şi Suediei la NATO, ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a declarat că ţara sa nu are vreo intenţie să adere la alianţa nord-atlantică, transmite dpa.

"Avem o situaţie geografică complet diferită. Avem şi o istorie diferită şi cred că trebuie pur şi simplu să se ţină seama de asta", a explicat Schallenberg, adăugând că asta nu înseamnă că Austria este neutră politic. "Nu există neutralitate într-un război de agresiune", a spus ministrul, menţionând: "Am adoptat o poziţie foarte clară, susţinem toate sancţiunile (n.r. impuse Rusiei) şi facem tot ce putem în privinţa sprijinului".

Întrebat dacă securitatea Austriei poate fi garantată în afara NATO, reprezentantul guvernului de la Viena a afirmat că ţara sa intenţionează să crească investiţiile în securitate, potrivit Agerpres.