PUTIN ORDONĂ Mobilizare militară parţială în Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, ieri, o mobilizare militară parţială în ţara sa pentru îndeplinirea obiectivelor "operaţiunii militare speciale" în Ucraina, anunţă agenţiile TASS, Reuters şi AFP.

Într-un discurs televizat către naţiune, Putin a declarat că a semnat un decret privind mobilizarea parţială începând din 21 septembrie a rezerviştilor pentru "operaţiunea militară specială" în Ucraina, "ale cărei obiective nu s-au schimbat".

Liderul rus a afirmat că obiectivul său este "eliberarea" Donbasului, zonă minieră din estul Ucrainei, compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk, şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină "sub jugul" Ucrainei. Vladimir Putin a mai spus că sprijină referendumurile de anexare care vor fi organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, menţionând că este "de datoria lui morală" să-i protejeze pe locuitorii din regiunile respective de "neonaziştii" aflaţi la putere la Kiev.

Preşedintele rus a subliniat că ţara sa nu face decât să răspundă agresiunii Occidentului, care, "supune Moscova unui şantaj nuclear", notează Agerpres.

Ulterior, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a precizat că Rusia va mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a-şi consolida trupele în Ucraina. Şoigu a declarat că numai cei care au servit deja în forţele armate vor fi eligibili pentru a fi convocaţi, în timp ce studenţii vor fi excluşi.

Ieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze posibilitatea închiderii frontierelor pentru a împiedica cetăţenii să se sustragă apelului după apariţia informaţiilor despre o creştere a vânzărilor de bilete doar dus în afara Rusiei. Acesta a spus, însă, că guvernul rus va decide în scurt timp care cetăţeni vor fi autorizaţi să amâne răspunsul la convocare.

Opozantul rus încarcerat Aleksei Navalnîi este de părere că mobilizarea parţială anunţată de către Putin va conduce la "o enormă tragedie", conform AFP, informează news.ro.

"Toate astea vor conduce la o enormă tragedie şi la o enormă cantitate de morţi", a spus principalul critic al Kremlinului, în cursul unei audieri la unul dintre numeroasele sale procese, potrivit unei înregistrări video difuzate de presa rusă.

"Este clar că războiul criminal care se desfăşoară în prezent se agravează şi se amplifică, iar Putin încearcă să implice cât mai multă lume posibil în el", a menţionat Navalnîi.

În opinia sa, liderul de la Kremlin - prin mobilizarea a 300.000 de rezervişti cu scopul de a întări trupele Moscovei în Ucraina - vrea "să murdărească de sânge (mâinile) a sute de mii de oameni".

"Se face totul pentru ca un singur om să-şi păstreze puterea (...) şi să şi-o prelungească", acuză principalul opozant al Kremlinului, încarcerat începând din ianuarie 2021, în dosare judiciare pe care le denunţă drept fabricate piesă cu piesă.

• Monedele europene s-au depreciat

Dolarul american, o valoare de refugiu tradiţională în perioade de crize, a urcat ieri până la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în contextul în care Vladimir Putin a ordonat mobilizarea rezerviştilor, iar traderii se aşteaptau la o nouă majorare semnificativă a dobânzii de bază din partea Rezervei Federale americane (Fed), informează Reuters.

Indicele Dollar, care măsoară evoluţia monedei americane în raport cu un coş format din alte şase valute, a urcat cu 0,5% până la 110,87 puncte, un nou record înregistrat după 2002, conform Agerpres.

În schimb, monedele europene au avut de suferit, euro depreciindu-se cu 0,56% până la 0,9913 dolari, iar lira sterlină - cu 0,31%, la 1,1345 dolari, după ce anterior a coborât la 1,1304 dolari, nivelul minim al ultimilor 37 de ani.

Danni Hewson, analist financiar la AJ Bell, spune: "Evident că avem o situaţie în care investitorii se îndreaptă spre valori de refugiu şi avem, de asemenea, aşteptări că vom vedea o nouă majorare de dobândă din partea Fed. Aşa că dolarul era deja puternic, iar apropierea Ucrainei de ţările din Europa îi face pe oameni să se gândească cum va arăta situaţia dacă războiul din Ucraina escaladează. Deci este o sabie cu două tăişuri, care afectează în mod diferit euro, lira sterlină şi dolarul".

Tot ieri, rubla s-a depreciat, iar acţiunile companiilor ruseşti s-au prăbuşit după anunţarea mobilizării rezerviştilor ruşi.

Moneda rusească a coborât la un curs de 63 de ruble pentru un dolar, revenind la cea mai redusă valoare din ultimele două luni, iar acţiunile companiilor ruseşti au înregistrat scăderi de peste 10%, conform Reuters.

În jurul orei 07:08 GMT, rubla rusească înregistra o depreciere de 2,6%, fiind cotată la 62,18 unităţi pentru un dolar, după ce anterior a scăzut până la 62,975 ruble pentru un dolar, cel mai slab curs de după data de 7 iulie. Moneda rusească s-a depreciat cu 1,7% în raport cu euro, care era cotat la 61,61 ruble, şi cu 1,5% în raportul cu yuanul chinez, care se tranzacţiona pentru 8,776 ruble.

În paralel, indicii bursieri ruseşti erau în picaj, în condiţiile în care acţiunile giganţilor energetici Rosneft şi Gazprom afişau la un moment dat scăderi de aproximativ 12%.

Indicele MOEX al Bursei de la Moscova a atins cel mai scăzut nivel de după data de 24 februarie, ziua în care Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina. Acest indice denominat în ruble afişa o scădere de 5,5%, până la 2.094,5 puncte, după ce anterior a atins un minim de 2.002,73 puncte.

Indicele RTS, denominat în dolari, afişa o scădere de 8%, până la 1.061,9 puncte, cel mai redus nivel de după data de 27 aprilie.

• Japonia cere o reformă a ONU, din cauza incapacităţii organizaţiei de a reacţiona adecvat la conflictul din Ucraina

Premierul nipon Fumio Kishida a cerut marţi o reformă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, după ce acest organism a fost blocat de Rusia şi nu a mai putut să reacţioneze în faţa invaziei acesteia în Ucraina, relatează EFE.

"Credibilitatea" organizaţiei este pusă sub semnul întrebării în urma agresiunii pe care Rusia, ţară cu statut de membru permanent şi drept de veto în Consiliul de Securitate, a declanşat-o împotriva Ucrainei", a subliniat Kishida în discursul său rostit în faţa Adunării Generale a ONU.

"Noi, statele membre ale ONU, trebuie să acţionăm pentru a restabili credibilitatea organizaţiei", a afirmat premierul Japoniei, ţară care aspiră de decenii la un statut de membru permanent în cadrul celui mai înalt organism decizional al Naţiunilor Unite, conform Agerpres.

La ora actuală, Tokyo vede în războiul din Ucraina un nou argument în favoarea acestei reforme a Consiliului de Securitate, pronunţându-se pentru iniţierea unor negocieri aprofundate pentru ca în cele din urmă acest obiectiv să fie realizat.

În discursul său, Kishida a calificat invazia Rusiei în Ucraina ca un factor ce destabilizează fundamentele ordinii mondiale şi a subliniat că statul de drept, nu coerciţia prin forţă, ar trebui să prevaleze, potrivit Reuters.

"Invazia Rusiei în Ucraina este o conduită care calcă în picioare filozofia şi principiile Cartei ONU... Nu ar trebui să fie niciodată tolerată", a afirmat Kishida.

În plus, el a acuzat Rusia că ameninţă cu utilizarea armei nucleare, ceea ce consideră drept "absolut inacceptabil".

"Trebuie să facem în aşa fel încât să ne asigurăm că Nagasaki rămâne ultimul loc care a suferit un bombardament atomic", a subliniat premierul nipon, el însuşi originar din Hiroshima, primul oraş supus vreodată unui bombardament atomic.

De menţionat că şi preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat marţi Rusia că a provocat o întoarcere la epoca imperialismelor prin invadarea Ucrainei la sfârşitul lunii februarie, transmite AFP.

"Asistăm din 24 februarie a acestui an la o întoarcere la epoca imperialismelor şi a coloniilor. Franţa refuză acest lucru şi va căuta cu obstinaţie pacea", a subliniat preşedintele Macron, adăugând: "Cine este astăzi hegemonică, dacă nu Rusia?".

"Cei care astăzi tac slujesc, fără să vrea, sau în secret cu o anumită complicitate, cauza unui nou imperialism, a unui cinism contemporan care dezintegrează ordinea noastră internaţională fără de care pacea nu este posibilă", a afirmat în continuare Emmanuel Macron.

Preşedintele francez urmăreşte să demonteze ideea că războiul din Ucraina este un conflict regional, rezultat al opoziţiei dintre Occident şi Rusia, care nu priveşte restul lumii.

La Adunarea Generală a ONU, preşedintele francez a cerut inventarea unei "noi cooperări" pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă lumea, de la conflicte la schimbările climatice şi pandemii.